Campania a inceput cu traditionalele promisiuni ale fiecarei tabere si cadouri electorale ale celor de la putere, care anul acesta au mers pana la votarea in Parlament a unei cresteri salariale de 50% pentru profesori, amanata in cele din urma pentru primavara de un premier speriat de consecintele asupra bugetului. Masura a dat insa idei si altor sectoare profesionale, care au inceput sa ameninte cu greve pentru a obtine mariri de salariu, dar protestele au fost amanate pe perioada campaniei.

Oricum, promisiunile electorale au fost date peste cap cand Romania a inceput sa fie afectata direct de efectele crizei mondiale, cu oprirea productiei la constructorul de masini Dacia Renault si numarul unu mondial in siderurgie Arcelor Mittal.

Zeci de mii de persoane vor ramane fara locuri de munca anul viitor, potrivit previziunilor. In replica, fiecare partid a propus masuri de contracarare a efectelor crizei, chiar daca pe teren campania electorala seamana mai degraba cu una pentru locale.

Scrutinul este marcat de doua premiere, remarca agentia de presa franceza: senatorii si deputatii vor fi alesi intr-un singur tur, dupa o metoda ce combina votul uninominal cu cel pe liste, iar alegerile legislative nu vor mai fi dublate de cele prezidentiale, mandatul sefului statului fiind prelungit la cinci ani dupa votul din 2004.

Amandoua in opozitie, dar in conflict, PSD, aliat de ocazie cu PC, si PDL, sunt aproape la egalitate in sondaje, creditate fiecare cu circa 35% din intentiile de vot. Desi nu este in masura sa rivalizeze cu cele doua partide mentionale, PNL, creditat cu pana la 20% din intentiile de vot, se prezinta drept element inevitabil in negocierile postelectorale pentru formarea unei coalitii de guvernare. Ambele tabere par sa faca apel inca o data la UDMR, care a facut parte din toate guvernele incepand din 1996. In schimb, Partidul Romania Mare, al carui declin a fost confirmat la ultimele alegeri locale, s-ar putea situa pentru prima oara sub pragul necesar pentru a intra in Parlament.

Ramane problema functiei de premier, care va fi numit de presedintele Basescu. Presedintele si-a exprimat dorinta ca un nou guvern sa fie format rapid, de preferat inainte de jumatatea lunii decembrie.

Actualul premier, Calin Popescu Tariceanu, nu are sanse sa fie numit din nou, avand in vedere razboiul deschis care s-a dus in ultimii ani intre el si presedinte, desi PNL si-a conditionat participarea la guvernare de mentinerea sa in functie.

Mircea Geoana "arde de nerabdare", scrie AFP, sa ajunga in aceasta functie, dar Basescu a exclus posibilitatea de a-l numi, cu atat mai mult cu cat liderul PSD a fost cel care a lansat procedura de destituire a sa in 2007. In cazul unei victorii PDL, fostul premier Theodor Stolojan parea a fi alegerea, pana cand presedintele a emis deschis rezerve asupra candidaturii sale, lasand calea deschisa tuturor posibilitatilor.

Bazandu-se pe un articol ambiguu din Constitutie, Basescu a anuntat deja ca nimeni nu ii va putea impune viitorul sef de guvern. Seful statului a curmat si zvonurile despre numirea unei personalitati fara apartenenta politica, "pentru ca in perioada de criza, Guvernul trebuie asumat de o forta politica". Cel numit trebuie sa fie o persoana "capabila sa ralieze atat sprijinul dreptei, cat si pe al stangii", a spus Basescu, adancind si mai mult misterul cu privire la intentiile presedintelui.

Indiferent de cine va castiga aceste alegeri, nu va avea parte de o luna de miere: criza economica incepe sa se faca simtita si mai multe conflicte sociale puse in surdina in timpul campaniei risca sa izbucneasca inca din ianuarie. Bazandu-se pe o crestere economica record de 8,8% in primul semetru, cu doar cateva saptamani in urma, partidele politice nu faceau economie de promisiuni de bunastare pentru dupa alegeri. Dar primele efecte ale crizei, in special scaderea numarului de comenzi pentru industrie si amenintarea unei cresteri considerabile a somajului, le-a constrans sa isi mai faca o data calculele.

"Urmatorul guvern va fi condamnat sa umple toate gaurile si sa stinga incendiile ce se declanseaza cam peste tot", a comentat economistul Doru Lionachescu de la Capital Partners. Potrivit acestuia, Romania va avea in 2009 "o crestere economica mult sub asteptari si sub media din ultimii cinci ani", ce risca sa fie dublata de "un acces limitat la capitaluri straine, inghetarea creditelor si o scadere dramatica a veniturilor publice".


"30 noiembrie va marca sfarsitul populismului", a apreciat fostul ministru de finante Ionut Popescu, potrivit caruia viitorul guvern va trebui sa ia masuri dificile mai ales in primele sase luni de mandat.

Citeste si:

PDL isi facuse initial programul de guvernare pe baza unei cresteri economice de 7%, dar l-a revizuit la 5,5% si chiar 4% in varianta cea mai pesimista. Insa potrivit unui analist al agentiei de rating Moody's, si aceste cifre s-ar putea dovedi prea optimiste, deoarece "climatul s-a inrautatit si economia romaneasca va suferi o ajustare dificila (...) care s-ar putea traduce printr-o intrare in recesiune in 2009".

O alta amenintare este incetarea armistitiului declarat de sindicate in timpul campaniei. "Greva va putea fi reluata in orice moment, daca viitorul guvern nu pune in aplicare cresterea" de 50% a salariilor profesorilor adoptata de Parlamentul in exercitiu, a avertizat liderul de sindicat Marius Nistor.

Pe langa concedierile deja anuntate de numeroase societati, pana la 500.000 de imigranti romani, potrivit sindicatelor, ar putea reveni in tara, criza afectand serios Europa de Vest.

De acord pentru a actiona repede cu scopul de a limita pagubele, partidele au opinii diferite cu privire la cele mai bune mijloace si in special in ceea ce priveste politica fiscala cea mai potrivita pentru a incuraja cresterea si a proteja puterea de cumparare.

PNL si PDL insista asupra mentinerii cotei unice de impozitare de 16% adoptata in 2004, ce a permis potrivit lor reducerea economiei gri si atragerea de capital strain. PSD vrea reducerea cotei de impozitare la 10% pentru cei cu salariile cele mai mici si introducerea unei taxe pe averile mari, reducand TVA-ul pentru produsele de baza de la 19% la 5%. Dar in acest context dificil, actorii politici asigura ca au cel putin doua obiective comune: ameliorarea climatului de afaceri si mentinerea obiectivului de adoptare a monedei euro in 2014.

Adevarata surpriza a acestui scrutin ar putea veni din absenteismul la vot, apreciaza AFP. Anul acesta, dezinteresului obisnuit al romanilor fata de alegeri si neincrederii in politicieni i se adauga faptul ca scrutinul are loc inaintea zilei nationale, de care multi vor profita pentru a-si lua un weekend prelungit.

Ceva interes ar putea suscita totusi candidaturile vedetelor: un fost cosmonaut, un fost luptator de kick boxing, o creatoare de moda, o cantareata si mai multi actori. Partidele i-au curtat pentru ca celebritatea lor le-ar putea facilita victoria, avand in vedere ca modalitatea de vot nou introdusa pune accent pe candidat, spre deosebire de liste, ca inainte.

Astfel, Luminita Anghel candideaza pentru PSD, Catalin Zmarandescu pentru PNG. Fost luptator de boxing si fost bodyguard al patronului Stelei, cel din urma pledeaza pentru educatie sanitara si sportiva ca solutie pentru bunastarea natiunii. Prezenta VIP-urilor printre candidati nu se limiteaza insa la capitala. La Brasov, Dumitru Prunariu, singurul roman care a zburat in spatiu cu o misiune rusa, in 1981, candideaza pentru Senat din partea PSD si isi face campanie din cer cu un balon cu aer cald.

Ambasador la Moscova timp de un an, cosmonautul afirma ca vrea sa ajute la revitalizarea economica a orasului, dupa ce grupul Kraft Foods a anuntat ca inchide frabrica de ciocolata si o va muta progresiv in Bulgaria.

Daca in trecut s-au intregistrat cazuri izolate de cantareti si actori deveniti parlamentari, anul acesta se vorbeste despre un aflux de vedete in politica, pe care analistii il explica prin rolul important al notorietatii in acest scrutin, in special la "electoratul indecis, mai putin implicat in politica". "Cand un alegator citeste buletinul de vot si vede o serie de nume care nu ii spun nimic si printre ele unul celebru, este posibil sa il voteze pe acesta", apreciaza sociologul Mircea Kivu. Totusi, in contextul in care politicienii sunt pe ultimul loc in topul increderii romanilor, Kivul crede ca o posibila afluenta de vedete in Parlament "nu va schimba prea mult imaginea clasei politice". "Vor continua sa fie perceputi ca actori, cantareti sau ce erau inainte, si nu ca politicieni", explica acesta.