"Din experienta mea ca expert in evaluarea progreselor din Romania, Bulgaria, Croatia si Muntenegru pot sa spun ca mesajul nu este unul foarte vesel", a spus procurorul britanic Rupert Vining, care a facut parte din misiunile de experti ale Comisiei Europene in perioada de preaderare a Romaniei, transmite corespondentul NewsIn la Bruxelles.

Aflat la o dezbatere despre importanta statului de drept in cadrul "Summitului liderilor internationali", ce a avut loc miercuri in Parlamentul European din Bruxelles, Vining a spus ca cel mai mare pericol pentru statele est-europene este sa regreseze la capitolul reforma justitiei si statului de drept, odata ce au aderat la UE, asa cum se intampla in cazul Romaniei si Bulgariei.

"Nu exista solutii general valabile in combaterea coruptiei, dar exista caracteristici regionale clare ce apar in Europa de Sud-Est, iar riscul este ca aceste lectii pe care le vedem intr-o tara pe masura ce se dezvolta sa nu fie transferate si in celelalte tari", a declarat procurorul britanic.

"Vedem in mod repetat probleme cu finantarea partidelor. Vedem si chestiunea averilor nejustificate ale unor persoane publice de rang inalt. Tin minte ca la inceput am crezut ca-mi va fi dificil sa explic oamenilor din aceste tari ce inteleg prin averi nejustificate si cum ar trebui tratata problema. Dar odata ajuns acolo n-am avut nici o problema sa fac asta, pentru ca in fiecare tara in care am lucrat, oamenii se puteau imediat gandi la exemple de persoane care aveau averi pe care nu si le-ar fi putut permite cu un salariu de 300-600 de euro pe luna", a povestit Vining.

Referitor la masurile pe care UE le-ar putea lua pentru a eradica fenomenul coruptiei in Europa de Sud-Est, Maurice McTigue, fost ministru neo-zeelandez, a propus sa se aplice modelul tarii sale, unde averile sunt confiscate daca proprietarul nu le poate justifica.

El a subliniat si ca legile trebuie "fie implementate, fie revocate", dar in nici un caz nu e admisibil sa fie adoptate masuri legislative care nu sunt apoi si aplicate.

Citeste si:

O solutie pentru reformarea sistemului judiciar si cresterea responsabilitatii judecatorilor ar fi, in viziunea lui McTigue, trimiterea de judecatori si procurori din statele membre cu un stat de drept solid in noile state membre si in cele candidate in misiuni temporare, unde acestia sa judece si ancheteze cazuri alaturi de colegii est-europeni.

Fostul ministru al justitiei Monica Macovei, prezenta si ea la dezbatere, a subliniat cat de dificila este reforma justitiei "cand judecatorii sunt inamovibili" si in 90% din cazurile de coruptie decid suspendarea sentintei.

Despre dificultatea de a combate coruptia la nivel inalt, in special cand politicienii vizati sunt la putere si pot schimba legile sau emite ordonante de urgenta pentru a se proteja au vorbit atat Macovei, cat si Vining, ultimul fiind de parere ca nu este "realist" din partea UE sa se astepte la condamnari intr-un timp atat de scurt, cazurile de coruptie politica fiind printre cele mai dificile.

Lectia pe care UE incearca acum s-o aplice urmatoarelor tari candidate, dupa experienta cu Romania si Bulgaria, este sa "insiste asupra obtinerii de rezultate concrete ale reformelor inainte de aderare", a spus Sabine Zwaenepoel, care in perioada de preaderare s-a ocupat de negocierea capitolului de justitie si afaceri interne pentru Romania si Bulgaria.

"S-a mers foarte mult pe practica bifarii de masuri – am adoptat strategia cutare, am angajat atatea persoane pentru asta, dar era foarte dificil sa vedem apoi rezultatele pozitive ale acelor masuri", a spus experta CE.

Un clasament mondial prezentat la conferinta si realizat de Wall Street Journal si Fundatia Heritage din Washington, intitulat "Indexul libertatii economice in 2008", claseaza Romania pe ultimul loc (31% pe o scala de la 1-100%) la capitolul coruptie printre statele membre UE, aflandu-se chiar si in urma Croatiei care inregistreaza 34%. Bulgaria a obtinut 40%, urmata de Grecia cu 44%.