Predoiu a precizat ca micsorarea pensiilor pentru magistrati este doar o speculatie bazata pe “declaratii imprudente”, care a dus la multe pensionari din sistem. Aceste pensionari au nemultumit membrii CSM.
"In ultima perioada au fost formulate tot felul de speculatii si comentarii conform carora pensiile magistratilor vor fi micsorate. Guvernul nu a discutat si nu isi propune micsorarea pensiilor magistratilor. Pentru a dezamorsa aceste zvonuri, nu ne punem problema micsorarii pensiilor magistratilor", a explicat Predoiu.

Ministrul a comentat ca acest zvon a afectat credibilitatea Ministerului Justitiei si stabilitatea sistemului judiciar. Dimpotriva, el a adaugat ca au fost investite 241 de milioane de euro in sistemul judiciar. “Guvernul doreste sa repare greseli facute de alte guvernari”, iar sumele de bani au fost alocate pentru o mai buna functionare a sistemului judiciar. Oricum, ministerul isi propune eleborarea unor acte normative care sa asigure bunele conditii de desfasurare a profesiilor liberale.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat in discutie, pe 5 noiembrie, problema pensionarii unui numar mare de magistrati, din cauza zvonurilor privind modificarea legislatiei in vigoare, unii dintre membrii CSM cerand garantii Ministerului Justitiei ca legea nu va fi schimbata, potrivit NewsIn.

De asemenea, Ministerul Justitiei a mai anuntat incheierea lucrarilor de redactare a proiectului Codului penal si a proiectului Codului de procedura penala. In urma cu cateva saptamani a fost finalizat proiectul Codului de procedura civila si au fost finalizate amendamentele la proiectul noului Cod civil adoptat de Senat. Potrivit lui, finalizarea proiectelor de coduri reprezinta un pas important pe calea reformei sistemului judiciar, in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Ministerul Justitiei isi manifesta increderea ca acest pas va fi notat in cadrul consultarilor cu Comisia Europeana pe tema reformei sistemului judiciar si va fi reflectat ca atare in Raportul de tara pe Justitie.

Efectele principale ale adoptarii proiectelor de coduri de catre Parlament vor fi stabilirea cu certitudine a necesarului de resurse umane si alocarea acestora plecand de la competentele stabilite, scurtarea procedurilor si unificarea jurisprudentei.