Sectia civila a Curtii de Apel Bucuresti si Sectia de contencios administrativ au considerat ca nu sunt competente in dosarul Monei Musca, insa presedintele Curtii a decis ca nu este vorba de un conflict negativ de competenta.

Mona Musca le-a cerut magistratilor Curtii de Apel, in decembrie 2006, sa desfiinteze decizia CNSAS, dar solicitarea i-a fost respinsa in martie 2007, printr-o hotarare definitiva si irevocabila.

Afacerea "Mona Musca - turnator la Securitate" a debutat in 8 august 2006, atunci cand Lavinia Sandru a lansat informatia ca dosarul colegei sale de Parlament se afla pe masa de lucru a Colegiului CNSAS. Imediat, in presa scrisa au aparut date despre relatia cu Securitatea a Monei Musca. Potrivit acestora, Musca ar fi dat informari despre studentii straini, sub numele de cod "Eva" sau "Dana", in 1970, pe vremea cand era cadru didactic la Institutul de Lingvistica al Universitatii din Timisoara.

Citeste si:

In cazul Mona Musca, procurorii Parchetului General au dispus, la data de 14 august 2008, inceperea urmaririi penale pentru fals in declaratii, in legatura cu declaratia pe propria raspundere data de fostul deputat privind colaborarea cu fosta securitate. Astfel, Mona Musca a dat o declaratie pe proprie raspundere, cand a devenit parlamentar, ca nu a colaborat cu fosta securitate. CNSAS a stabilit, ulterior, ca fostul deputat a facut politie politica.

Pe 19 septembrie, cei 11 membri ai Colegiului CNSAS ajungeau la concluzia ca relatia Monei Musca-Securitate se defineste ca "politie politica".

"Este o grava eroare (decizia CNSAS, n.r). Voi face contestatie si voi merge in instanta. Sunt uluita ce se poate intampla cuiva in Romania, ce se poate intampla atunci cand partenerii sau adversarii politici vor sa te elimine sau atunci cand nu faci parte din niciun grup de interese. La ce foloseste nu stiu",
au fost comentariile Monei Musca, imediat dupa aflarea verdictului.