Negocierile pentru conducerea Curtii de Conturi, nefinalizate la ora transmiterii acestei stiri, au condus la impartirea principalelor functii intre social-democrati si liberali, formatiunile care, conform algoritmului politic, au cele mai multe mandate. Surse parlamentare au declarat, pentru NewsIn, ca presedintia Curtii de Conturi va fi preluata de catre Nicolae Vacaroiu, care va renunta la actualul post de presedinte al Senatului. Postul de vicepresedinte al Curtii de Conturi revine liberalilor care, au precizat sursele, au nominalizat-o pe Doina Dascalu, secretar de stat in ministerul Finantelor, sustinuta de Dan Radu Rusanu. Aceste functii vor fi votate miercuri in plenul reunit al Parlamentului.

De asemenea, s-au negociat si alte functii de conducere, respectiv la Autoritatea de Audit, dar a caror validare se va face nu in plenul Parlamentului, ci al consilierilor de conturi. Astfel, sustin sursele, presedintia Autoritatii va fi preluata de actualul presedinte al comisiei buget-finante a Senatului, Aron Ioan Popa, iar vicepresedintia va reveni social-democratilor.

Conform algoritmului, cele 18 mandate de consilieri de conturi revin partidelor in urmatoarea formula: PSD sase, PNL patru, PD-L trei, PRM trei, PC si UDMR cate unul. Surse parlamentare au precizat ca, din partea PSD sunt nominalizati Gheorghe Oana, fost deputat in legislatura 1996-2000, fost secretar de stat in ministerul finantelor in timpul guvernarii Nastase, si Marius Vorniceanu, fost director in minister, tot in guvernarea trecuta.

O alta propunere este Gheorghe Voinea, apropiat al lui Viorel Hrenbenciuc, fost presedinte al Camerei de Conturi Bacau, destituit in 2004 de Dan Drosu Saguna, pentru ca ar fi intarziat rezolvarea unor dosare. Si senatorul Ion Toma si-a impus un om in persoana lui Adrian Goga, fost director al Camerei de Conturi Olt, tot in timpul guvernarii Nastase. Senatorul Dan Mircea Popescu si deputatul Valer Dorneanu ar fi vrut si ei sa mearga la Curtea de Conturi, insa partidul le-a spus ca ar fi mai utili in Parlament.

PNL va trimite la Curtea de Conturi pe senatorul Aron Ioan Popa, deputatul Sandu Capra si secretarul de stat in ministerul finantelor, Doina Dascalu. PRM ii propune pe deputatul Petre Popeanga, pe senatorul Verginia Vedinas si pe sotia senatorului Gheorghe Funar, Sabina, iar UDMR l-a desemnat pe senatorul Pete Stefan.

PD-L intentioneaza sa-si pastreze doi dintre consilierii de conturi pe care ii are deja - este vorba de Dumitru Alamaie, pentru care procurorii au demarat acte premergatoare urmaririi penale avand o plangere penala pentru abuz in functie. si de Mihai Popescu, si el in prezent membru al Curtii.

Situatia conducerii Curtii de Conturi este una inedita - mandatul actualei formule a expirat inca din februarie si a fost prelungit de trei ori, ultimul termen fiind 30 septembrie. Politicienii au preferat sa astepte adoptarea in Legislativ a noii legi de functionare a Curtii de Conturi si, odata cu aceasta, validarea noii conduceri. Planurile au fost insa schimbate de contestarea la CCR a Legii, atat de catre PD-L, cat si de presedintele Traian Basescu, astfel ca parlamentarii s-au vazut in situatia de a valida o alta conducere la Curte, dar tot dupa actul normativ aflat in prezent in vigoare.

Cu toate acestea, in sedinta comuna de miercuri, consilierii de conturi vor fi validati nu pentru un mandat de sase ani, asa cum prevede legea actuala, ci pentru trei, sase si noua ani, in baza prevederilor constitutionale care stipuleaza mandatul de noua ani si innoirea, din trei in trei ani, a plenului consilierilor. Surse parlamentare au precizat, pentru NewsIn, ca social-democratii au negociat cate doua mandate pentru consilieri numitie pe trei, sase, respectiv noua ani.

Citeste si:

O alta varianta avuta in vedere de catre liderii parlamentari, dupa sesizarea CCR de catre Traian Basescu, ar fi fost validarea noii conduceri a Curtii de Conturi de catre Parlament, cu mentiunea ca mandatul acestora incepe doar in momentul intrarii in vigoare a noii legi, solutie neagreata de toate formatiunile politice.

Alternanta intre actuala lege si cea viitoare este inedita si din punct de vedere al impartirii functiilor. Potrivit actului normativ aflat in vigoare in acest moment, presedintele Curtii de Conturi, respectiv al Autoritatii de Audit, sunt secondati de cate un vicepresedinte. Noua lege suplimenteaza la doi numarul de vicepresedinti pentru fiecare organism. Din aceasta cauza, presedintele Autoritatii de Audit va fi ales in prima instanta de noul plen al Curtii, potrivit vechii proceduri. Dupa ce noua lege va trece de CCR, presedintele Autoritatii va fi si el validat de Parlament, alaturi de vicepresedinti.

Birourile Permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului au decis, luni, ca numirea noii conduceri a Curtii de Conturi sa fie trecuta pe ordinea de zi a sedintei comune de miercuri si sa se faca in baza vechii legi, dupa ce noul act normativ adoptat de Parlament a fost contestat la CCR.

Deputatul PNL Dan Radu Rusanu a argumentat, la finalul sedintei Birourilor Permanente reunite, ca numirea unei noi conduceri a Curtii de Conturi este necesara deoarece sunt puse sub semnul intrebarii deciziile vechii conduceri, al carui mandat a expirat si care a fost prelungit de trei ori de catre Parlament, iar o noua prelungire a mandatului conducerii actuale ar amana desemnarea noii conduceri a Curtii pana in februarie sau martie 2009. Liberalul a apreciat ca sesizarea de neconstitutionalitate facuta de presedintele Basescu privind noua lege de functionare a Curtii de Conturi nu poate bloca desemnarea noii conduceri deoarece obiectiile sefului statului nu vizeaza chestiuni legate de fondul legii.

Seful statului si presedintele Senatului Nicolae Vacaroiu au avut o discutie, in cursul zilei de joi, despre Legea Curtii de Conturi, act normativ pe care seful statului l-a atacat vineri la Curtea Constitutionala, au declarat, pentru NewsIn, surse parlamentare.

Potrivit surselor citate, initiativa a apartinut sefului statului. Discutia dintre cei doi demnitari vine in contextul in care presedintele Senatului Nicolae Vacaroiu a recunoscut recent ca doreste sa preia sefia Curtii de Conturi, insa decizia sa finala depinde de promulgarea legii privind organizarea si functionarea institutiei.
O noua Lege a Curtii de Conturi, ceruta inclusiv de forurile europene, nu a putut fi adoptata in actuala legislatura a Parlamentului, fiind blocata in Legislativ cativa ani. Dupa ce Senatul a reusit, in calitate de camera decizionala, ca, in urma cu cateva saptamani, sa voteze Legea, seful statului a trimis-o spre
reexaminare.

Senatorii au decis pe 17 septembrie, cu unanimitate de 113 voturi, ca activitatea Curtii de Conturi sa se desfasoare in baza unui regulament propriu, parlamentarii PSD, PD-L, PNL, UDMR si PRM, respingand, astfel, principala obiectie a presedintelui Basescu.
PD-L a incercat, la randul sau, sa amane intrarea in vigoare a actului normativ, printr-o contestare la CCR, care a fost respinsa, pe 1 octombrie, prin neacceptarea argumentului ca Parlamentul ar fi legiferat de doua ori, prin depasirea cererii de reexaminare a presedintelui.