Guvernul prefera sa restituie in natura cladirile in care functioneaza institutiile publice decat sa-i despagubeasca pe fostii proprietari. Potrivit pachetului legislativ pe care Executivul isi va asuma raspunderea la sfarsitul acestei luni, 300 de cladiri de spitale, zeci de sedii de ambasade si mai multe sedii de partide politice vor fi retrocedate fostilor proprietari, a declarat, ieri, ministrul Bogdan Olteanu.

Actuala putere tine foarte mult ca acest pachet de legi privind proprietatea imobiliara si funciara sa treaca in forma elaborata de Guvern, motiv pentru care au ales sa-l treaca prin Parlament prin forma asumarii raspunderii guvernamentale. Prin acest procedeu, Executivul se asigura ca pachetul nu va fi modificat de parlamentari, insa risca o motiune de cenzura, ocazie de care, dupa cum deja a anuntat, va profita PSD.

Conform procedurii, propunerea legislativa nici nu va fi supusa votului plenului celor doua Camere, iar Executivul se va feri astfel chiar si de eventualele derapaje ale propriilor parlamentari, asa cum a patit in cazul legii privind declaratiile de avere. Mai ales ca in cadrul coalitiei de la guvernare doar liberalii sunt suporteri clari ai formei pachetului de legi, democratii si UDMR exprimandu-si rezerve fata de forma acestuia.

In ceea ce priveste sediile de partide politice, Olteanu a spus ca sunt revendicate doua sedii ale PNL, unul din Brasov si unul al filialei PNL sector 5, din Bucuresti, precum si sediile centrale, din Capitala, ale PSD, PPRM si UDMR.

Reprezentantul Executivului a mai afirmat ca in prezent exista, la nivel national, 128.000 de cereri de restituire. Dintre acestea, 50.000 vor fi solutionate prin retrocedari in natura, alte 50.000 vor fi rezolvate prin despagubiri, iar restul vor fi respinse. In opinia ministrului, dupa intrarea in vigoare a noii legislatii, numarul retrocedarilor in natura va creste cu 5.000, avand in vedere ca se vor putea restitui si cladiri in care acum functioneaza institutii publice. Proiectul contine si un termen de pana la cinci ani in care fostii proprietari isi pot redobandi aceasta categorie de imobile.

Despagubirile banesti, misiune imposibila

Restituirea in natura nu-i va afecta insa si pe chiriasii care au cumparate case nationalizate, ci pe fostii proprietari care nu mai au nici o sansa sa-si recupereze casele si terenurile. "Dupa parerea mea, statul a facut o mare greseala cand a decis sa vanda casele nationalizate chiriasilor. Dar acum nu ne putem permite sa le luam locuintele, pentru ca asta ar fi o masura de nationalizare", a spus Olteanu.
In schimb, toti fostii proprietari in cazul carora nu se mai poate efectua restituirea in natura vor fi despagubiti prin actiuni la Fondul "Proprietatea", care va fi infiintat in 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii.

Ministerul de Finante va pregati, in acelasi timp, o licitatie internationala pentru desemnarea administratorului Fondului. Reprezentantii Guvernului estimeaza ca licitatia sa aiba loc in toamna acestui an, iar emiterea titlurilor de plata sa fie operationala de la inceputului anului 2006. Fondul va fi alimentat cu active detinute la diverse societati comerciale de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Oficiul Participatiilor Statului, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, precum si creante detinute de statul roman in strainatate. Potrivit lui Olteanu, este vorba despre 50.000 de fosti proprietari carora nu le vor putea fi restituite bunurile si care vor primi actiuni la Fondul Proprietatea.

Propunerea Guvernului suna foarte bine, insa sumele pe care vor trebui sa le primeasca fostii proprietari sunt enorme, iar statul mai are foarte putine societati viabile in proprietate.

Citeste si:

Lucru recunoscut indirect si de presedintele AVAS, Gabriel Zbircea, care a subliniat ca "este important cum vor arata listele societatilor ale caror actiuni vor intra in Fondul Proprietatea".

Ca este vorba de sume enorme o spune si faptul ca, in 2004, AVAS a rezolvat doar 19 cazuri de retrocedari care priveau Autoritatea, insa a platit 235 de miliarde de lei. Chiar daca in cazul AVAS a fost vorba de retrocedari "grele", totusi este evident ca despagubirile ce vor trebui platite celor 50 de mii de proprietari se vor ridica la multe miliarde, poate zeci de miliarde de euro.

De asemenea, e foarte greu de crezut ca se va recupera prea mult din datoriile pe care alte state le au fata de Romania, chiar daca Irakul, de exemplu, figureaza la acest capitol cu peste un miliard de dolari.

In schimb, secretarul de stat in Ministerul Finantelor, Nicolae Ivan, s-a aratat mai optimist. El spune ca Fondul va permite o distribuire justa si echilibrata a despagubirilor. "Acest Fond va contine mai multe miliarde de euro si va fi, probabil, unul dintre cele mai importante Fonduri de Investitii, din Europa de Est, care nu va fi in mana statului", a adaugat Ivan.
El a subliniat ca Fondul va avea si un efect de afaceri, pe langa cel moral. "Proprietarii vor avea de luat, ei insisi, o decizie economica. O alta optiune prevede posibilitatea ca un actionar sa astepte pana la terminarea vietii Fondului, cand se va distribui tot ce acesta a strans", a explicat secretarul de stat in MFP.

PSD se simte "obligat" sa depuna o motiune de cenzura

Principalul partid de opozitie nu este insa de acord nici cu continutul pachetului legislativ, nici cu modul cum Guvernul vrea sa-l treaca prin Parlament. De aceea - a anuntat, ieri, vicepresedintele social-democrat Corina Cretu - social-democratii vor depune cu aceasta ocazie o motiune de cenzura. PSD solicita dezbaterea publica, in Parlament, a proiectelor de acte normative privind proprietatea si ameninta ca daca Guvernul va ocoli aceasta procedura si isi va asuma raspunderea pe aceste proiecte de lege, "va fi obligat" sa introduca motiune de cenzura. Faptul ca spun ca se simt obligati sa depuna motiunea de cenzura arata ca social-democratii nu doresc in mod deosebit acest lucru deoarece ar putea duce la caderea Guvernului. Iar PSD, aflat la 20 de procente in sondaje, nu doreste in acest moment alegeri anticipate, asa cum vrea presedintele Traian Basescu.

In ceea ce priveste continutul pachetului de legi ale proprietatii, senatorul Corina Cretu a opinat ca aceste proiecte sunt elaborate intr-o maniera exagerata si ca prevederile acestora ii vor afecta, intr-un mod "foarte acut", in primul rand pe "oamenii simpli", ea intrebandu-se ce ar urma sa se intample cu terenurile de sub blocuri, de sub institutiile de interes public sau cu chiriasii.

Cretu spune ca Romania a facut deja "pasi foarte mari" in materie de restituiri, principiul proprietatii reprezentand o prioritate pentru guvernarile social-democrate, care au adoptat masurile si legile necesare "intr-o modalitate echilibrata". Ea a opinat, totodata, ca Guvernul actual nu incearca, prin aceste legi, "decat sa-si rezolve interesele personale si de grup, fara sa se gandeasca la consecintele pe termen lung pentru majoritatea oamenilor".