Cristian Parvulescu considera declaratia lui Tariceanu o greseala politica fiindca i-a dat ocazia lui Emil Boc sa iasa public cu propunerea de convocare a unui referendum. "Eu cred ca a fost o greseala politica pentru simplu motiv ca a dat ocazia domnului Boc de a convoca referendum", a declarat luni pentru NewsIn Cristian Parvulescu.

In opinia lui Cristian Parvulescu primul ministru s-a referit la monarhia constitutionala "doar ca o forma a regimului parlamentar" si ca declaratia acestuia a fost tintita spre electoratul clasic al PNL, care dupa cum sustine Parvulescu inclina catre republica parlamentara. "Conteaza in care context este pusa problema, daca vorbesti despre extraterestri intr-un roman SF atunci este relevant pentru acel context. (...) Eu cred ca aceasta declaratie trebuie privita intr-un context electoral", a comentat Cristian Parvulescu, facand aluzie si la cat de realista este intreaga dezbatere referitoare la schimbarea formei de guvernamant.

Tot declaratie electorala o considera si analistul politic Bogdan Teodorescu."Cred ca declaratia domnului Tariceanu poate fi luata doar intr-un context politic," a declarat pentru NewsIn Bogdan Teodorescu. In opinia lui Teodorescu declaratia lui Tariceanu vine ca un "reflex al liberalilor privind modul in care functioneaza institutiile statului". "Si ma refer aici la conflictul dintre institutia prezidentiala si guvern", a mai spus el, sustinand ca primul ministru a vrut sa puna in balanta modul in care actioneaza la ora actuala presedintele Basescu cu monarhia istorica. "Daca PNL scoate pe tapet un demers de revizuire a Constitutiei, atunci putem vorbi si la alt nivel. Daca toate aceste declaratii se situeaza doar intre GPS-ul lui Geoana si slipul lui Stolojan, atunci vorbim doar de un context electoral", a comentat Bogdan Teodorescu.

In ceea ce priveste contextul socio-politic al Romaniei si adaptabilitatea unei monarhii constitutionale la un astfel de context, cei doi au pareri diferite. In timp ce Cristian Parvulescu considera ca monarhia constitutionala este "o forma prea putin adaptata", Bogdan Teodorescu crede ca o monarhie constitutionala in Romania nu este o ipoteza "atat de imposibila". Acesta considera ca Mihai I ar putea constitui o baza pentru un astfel de demers. "La ora actuala Mihai I are un tip de prezenta si are o prestanta politica, care ar putea sa constituie o baza pentru un astfel de demers", a opinat Bogdan Teodeorescu.

Din punct de vedere procedural o schimbare a regimului de guvernamant este posibila doar prin adoptarea unei noi Constitutii prin referendum, deoarece forma de guvernamant nu poate face obiectul unei simple revizuiri a Constitutiei, dupa cum a explicat si constitutionalistul Liviu Popescu. El s-a referit la art.159 din legea fundamentala, articol ce stipuleaza clar ca forma de guvernamant nu poate face obiectul revizuirii."Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii", se arata in legea fundamentala

Citeste si:

De partea cealalta a baricadei, Casa Regala a refuzat sa faca orice fel de comentariu pe tema revenirii la monarhia constitutionala sau referitor la speculatiile legate de eventuale negocieri intre PNL si Casa Regala.

Primul ministru, Calin Popescu Tariceanu, a declarat sambata la scoala de vara a tinerilor liberali ca trebuie sa aiba loc o dezbatere serioasa privind revizuirea Constitutiei, precizand ca Romania ar trebui sa aleaga intre republica parlamentara sau monarhie constitutionala. Inca din anii 90 si mai apoi in legislatura 2000-2004, atunci cand a fost revizuita Consitutia, liberalii au militat pentru o republica parlamentara, presedintele de atunci al partidului, Valeriu Stoica, invocand adesea pericolul extremismului reprezentat de C.V. Tudor si asta in conditiile in care liderul PRM se calificase in turul al doilea al alegerilor prezidentiale din 2000. Adversari politici si unii analisti au comentat ca optiunea PNL pentru o republica parlamentara se explica prin incapacitatea liberalilor de a identifica si promova un prezidentiabil cu sanse reale in batalia pentru Cotroceni.

In replica, presedintele PD-L Emil Boc a propus organizarea unui referendum privind forma de guvernamant odata cu alegerile europarlamentare din 2009, democrat-liberalii optand pentru o republica de tip prezidential in care atributiile sefului statului sa fie consolidate. Secretarul executiv al PD-L Elena Udrea a sustinut ca are informatii potrivit carora PNL ar negocia cu membrii Casei Regale revenirea la monarhie.

La sfarstiul lunii iulie, si vicepresedintele PD-L Valeriu Stoica spunea ca, in cadrul procesului de revizuire a Constitutiei, ar trebui pusa in discutie si forma de guvernamant si ar trebui readusa in discutie monarhia constitutionala ca o alternativa la republica prezidentiala sau parlamentara."Daca as fi trait intr-o lume ideala, as fi votat pentru monarhie constitutionala. Netraind intr-o lume ideala ramane sa optam pentru o republica prezidentiala sau republica parlamentara", comenta vicepresedintele democrat-liberal, intr-o emisiune a postului Realitatea TV. Stoica preciza insa ca dezbaterea publica privind modificarea legii fundamentale nu trebuie sa ocoleasca si varianta monarhiei constitutionale, pentru a preintampina anumite manipulari din partea unor oameni politici. "Se spune ca sunt doua solutii pentru transarea acestei probleme: ori republica parlamentara, ori republica prezidentiala, dar mai e si a treia, monarhia constitutionala. De ce sa nu luam in calcul si pe aceasta? Eu cred ca onest este s-o luam in calcul cel putin pentru a preveni manipularea acestei chestiuni de catre diversi oameni politici", mai declara Stoica.

Presedintele Basescu s-a pronuntat in favoarea modificarii Legii fundamentale inca din vara lui 2005, cand a pledat pentru un Parlament unicameral. Basescu a reluat discutia despre modificarea Constitutiei si in vara lui 2006, cand a spus ca trebuie transata problema atributiilor care nu sunt delimitate de actualul text constitutional, in sensul ca Romania trebuie sa se decida daca vrea un regim prezidential - in care seful statului are mai multe pargii de putere la indemana decat acum - sau vrea regim parlamentar, in care Legislativul si primul-ministru conduc tara, in timp ce presedintele este ales in Parlament, nu prin vot direct, si are rol doar de reprezantare. In cadrul dezbaterii publice iscate pe acest subiect, PNL s-a pronuntat ferm pentru o republica parlamentara, in vreme ce fostul PD pentru una in care presedintele sa aiba atributii sporite.