Totusi, potrivit istoricilor, singura sa grija era sa isi consolideze propria putere si sa nu devina urmatoarea victima a "fratelui mai mare de la Rasarit".

"Ceausescu nu avea nicio simpatie pentru reformele dorite de Alexander Dubcek", seful Partidului Comunist cehoslovac, aflat la originea Primaverii de la Praga, a declarat pentru AFP istoricul si fostul ministru de externe Adrian Cioroianu. "Singura lui grija era sa impiedice o eventuala ingerinta a Moscovei in treburile PC roman, temandu-se mai ales ca Leonid Berjnev sa nu incerce sa il inlocuiasca cu un lider prosovietic", a explicat el.

In fata a 10.000 de bucuresteni adunati in fata sediului PC, fostul dictator a facut totul pentru a exalta patriotismul si mai ales rusofobia romanilor.

"Intrarea trupelor a cinci tari socialiste in Cehoslovacia reprezinta o greseala si un grav pericol pentru pacea in Europa. Este un moment rusinos pentru istoria miscarii socialiste", a spus Ceausescu, caruia nu i se ceruse sa participe la interventie din cauza politicii sale sfidatoare la adresa URSS. "Se spune ca Cehoslovacia risca sa se confrunte cu o contrarevolutie. Dar de cand reprezinta democratia socialista un pericol?", a intrebat el, inainte de a da asigurari, in ovatiile publicului, ca "poporul roman nu va permite nimanui sa ii incalce teritoriul patriei".

In urma acestui discurs, "popularitatea lui Ceausescu a atins apogeul", atat in Romania, cat si in Occident, care isi va inmulti dovezile de simpatie la adresa lui, subliniaza politologul Stelian Tanase. "Totusi, Ceausescu nu avea nimic dintr-un lider reformist, dimpotriva, era un stalinist mai radical decat insusi Bejnev", apreciaza el.

Citeste si:

Vorbind despre riscul unei invazii a Romaniei de catre tancurile sovietice, Ceausescu a adoptat o imagine de "ultim aparator" in fata amenintarii care venea dinspre Est. "Incepand din acel moment, orice critica impotriva sa era considerata un act antipatriotic", subliniaza Stelian Tanase, potrivit caruia aceasta mistificare l-a ajutat sa isi atinga scopul: "sa instaureze o dictatura personala".

Reactia URSS nu s-a lasat asteptata si la granitele tarii au fost mobilizate trupe sovietice. Potrivit istoricilor insa, Moscova nu a avut niciun moment intentia sa repete scenariul ceh in Romania, ci dorea numai sa il "intimideze" pe Ceausescu.

"Pentru Moscova, pozitia lui Ceausescu reprezenta mai degraba un motiv de iritare decat de ingrijorare, caci acesta din urma nu se indepartase niciodata de bazele ideologiei comuniste", apreciaza Cioroianu.

Ironia sortii a fost ca in 21 decembrie 1989, de la acelasi balcon, Ceausescu a incercat din nou sa invoce pericolul exterior pentru a justifica represiunea revoltei anticomuniste de la Timisoara, sperand ca va suscita un val de simpatie similar celui din 1968, subliniaza Stelian Tanase. Totusi, "intre timp trecusera 21 de ani, o perioada din care Ceausescu nu intelesese nimic", rezuma politologul.