Gruparea terorista FARC, ce a fost aproape de a declansa un razboi in America Latina, in urma cu aproximativ doua luni, a suferit duminica o noua lovitura importanta, dupa ce Nelly Avila Moreno, cunoscuta drept Karina, unul dintre liderii organizatiei, s-a predat fortelor armate columbiene.

Karina a declarat ca FARC se afla intr-un puternic proces de disolutie, dupa ce mai multi lideri importanti au fost eliminati in ultimele doua luni. Mai mult, ea le-a transmis camarazilor sai sa "schimbe viata pe care o duc in gruparea de gherila si sa se reintegreze in societate". Fosta conducatoare a gherilelor marxiste admite ca disolutia FARC se datoreaza in special presiunii pe care armata columbiana o exercita in ultimele luni.

Reteaua FARC

Cu toate acestea, cotidianul "El Tiempo" din Bogota sustinea in urma cu zece zile ca FARC dispune pe continentul american de o retea de sustinere din care fac parte aproximativ 400 de organizatii. "El Tiempo" citeaza un raport realizat de Grupul Cotidienelor din America. In document se sustine ca FARC a inceput crearea acestei retele in urma cu cinci ani in vederea "extinderii ideologice, logistice si financiare in America Latina". "El Tiempo" arata ca FARC ar avea contacte inclusiv in Statele Unite.
Disolutia FARC a inceput in prima zi a lunii martie, odata cu uciderea lui Raul Reyes, numarul doi din miscarea de gherila. In seara de 29 februarie, un grup de teroristi din organizatia marxista Fortele Armate Revolutionare Columbiene s-au retras pentru a petrece noaptea intr-o tabara din jungla, in apropierea raului Putumayo, aproximativ un kilometru si jumatate in interiorul granitei ecuadoriene.

Operatiunea Phoenix

La primele ore ale diminetii insa, armata columbiana a atacat in forta tabara teroristilor. Trupele de asalt, de elita, ale armatei columbiene au intrat in tabara gherilelor marxiste unde au ucis 25 de persoane, printre care si Luis Edgar Devia Silva, cunoscut sub numele de Raul Reyes, unul dintre liderii FARC. Numita "Operatiunea Phoenix", de catre columbieni, atacul punitiv a urmarit uciderea numarului doi din FARC, care detinea totodata si functia de comandant al Frontului Sudic.

Citeste si:

Terorist sau luptator pentru libertate?

Reyes era departe de a fi un simplu luptator de gherila in structurile FARC. A fost pe rand lider militar, ucigas, a fost in fruntea unor grupuri care se ocupau cu luarea de ostatici sau chiar cu traficul de droguri. Mai mult, el era cel care negocia cu guvernele straine din partea FARC si cel care incerca sa obtina sprijin financiar si logistic pentru miscarea sa.

Atacul armatei columbiene impotriva gherilelor FARC a condus la o criza diplomatica, considerata de expertii militari americani drept cea mai acuta din ultimii zece ani in emisfera vestica.
La aproape doua luni de la incident, amenintarea unui conflict zonal intre Columbia, pe de o parte, si Ecuador si Venezuela, de cealalta, a disparut. Cu toate acestea, criza are repercusiuni serioase in Anzi, mai ales dupa ce informatiile descoperite in computerele ce au apartinut lui Reyes demonstreaza o legatura puternica intre FARC si Venezuela.

Ecuadorul si Columbia sustin ca nu vor mai permite armatei columbiene sa atace baze teroriste ale gruparii marxiste FARC pe teritoriul lor. Totodata, trupele =presedintele ecuadorian Rafael Correa
Avionul columbian F-16 a atacat baza terorista, la aproximativ 1,8 kilometri in interiorul granitei

Fortele Armate Revolutionare Columbiene sunt formate din 12.000 -18.000 de rebeli marxisti, activi pe 15% - 20% din teritoriul columbian. Acestia se finanteaza din traficul cu droguri si din rascumparari