Capela Sixtina, blindata anti-spioni

De la ultimul Conclav, cel din 1978, in care a fost ales Papa Karol Wojtyla, descoperirile tehnologice utile pentru a smulge informatii secrete s-au inmultit. Conclavul reunit astazi este primul care va trebui sa infrunte riscurile unui spionaj sofisticat, in recuzita caruia intra microfoane imperceptibile, care pot capta convorbiri la circa 400 metri distanta, prin inregistrarea vibratiilor geamurilor ferestrelor sau a altor suprafete rigide si prin tot soiul de "trucuri" ce par iesite din filme SF. Capela Sixtina, sediul Conclavului, are ferestre mari cu geamuri din sticla, aproape de acoperis. Specialistii spun insa ca acestea pot fi acoperite cu draperii groase pentru a preveni interceptarea discutiilor.

De "blindarea" Capelei Sixtine s-au ocupat in primul rind specialistii in probleme de securitate ai Vaticanului, membrii Garzii Elvetiene, dar s-a apelat si la serviciile unor firme specializate. Potrivit directivelor date in 1996 de Ioan Paul al II-lea, echipe de tehnicieni au fost obligate sa curete, la propriu, zonele in care se vor afla cardinalii. Covoarele au fost scoase si inspectate, pernele deschise, s-au verificat gurile de aerisire, firele electrice, becurile si robinetele, in cautarea de microfoane miniaturale. De asemenea, in podeaua Capelei Sixtine au fost ascunse dispozitive de bruiere a celularelor (care sint oricum interzise), a dispozitivelor de ascultare si a microfoanelor. Ziaristii care au fost invitati simbata sa viziteze Capela au constatat insa ca unele dintre telefoanele mobile aveau totusi semnal. Pentru mai multa siguranta, pe durata Conclavului, muzeele si gradinile Vaticanului vor fi inchise.

Apoi, mai exista si riscul spionului in carne si oase. Ioan Paul al II-lea a stabilit ca acela care dezvaluie regula secretului este imediat indepartat din biserica. Totusi, un expert londonez in securitate a sintetizat riscul printr-o intrebare: "Ce vor face, ii vor perchezitiona pe toti cardinalii pentru a vedea daca a ascuns cineva microfoane in ochelarii lor sau in crucifixe?".

Precautiile luate de responsabilii Vaticanului se justifica prin aceea ca, daca s-ar face publice discutiile privind pozitiile unui cardinal fata de lumea islamica, de exemplu, sau fata de teme etice precum contraceptia, consecintele ar fi cu adevarat enorme asupra situatiei internationale. De asemenea, se doreste ca numele celui ales sa nu ajunga la presa inaintea prezentarii traditionale din balconul Capelei Sixtine. Purtatorul de cuvint al Vaticanului a asigurat simbata ca s-au luat toate masurile necesare pentru a preveni interceptarea convorbirilor cardinalilor electori.

Casa di Santa Marta, hotelul electorilor

Cinci etaje, sali cu marmura alba, apartamente in culori pastelate, dar fara radio, televizor si telefon. Casa di Santa Marta va fi resedinta celor 115 cardinali care participa la Conclav, unde acestia vor locui si vor lua masa pina la alegerea noului Papa. Ieri dupa-amiaza, prin holul ei mare, la care se ajunge printr-o usa automata si doua scari monumentale simetrice, s-au perindat cardinalii electori, gazduiti in cele 105 apartamente si 22 de camere single de care dispune complexul. Din holul cu marmura alba au acces la sala de mese, unele sali laterale si ascensoare. La etaje, coridoare lungi devenite silentioase datorita mochetei duc la apartamente, toate alcatuite din dormitor, baie si salon.

In fiecare salon exista cite o biblioteca goala, unde cardinalii isi pot pune cartile si materialul necesar in zilele Conclavului. Este pentru prima oara cind electorii locuiesc in aceasta resedinta moderna, in trecut ei fiind inghesuiti in camarute tip chilie, amenajate in salile adiacente Capelei Sixtine.
Acestea erau extrem de inconfortabile, cu paturi inguste din fier, sub care erau ascunse discret oalele de noapte.

In 1994, Papa Ioan Paul al II-lea a decis sa-i scuteasca pe cei care aveau sa-i aleaga un succesor de aceste inconveniente, mai ales ca e vorba de oameni in virsta, si a dispus renovarea Casei di Santa Marta. Cind nu este ocupata de participantii la Conclav, resedinta serveste drept hotel pentru prelatii invitati cu diferite treburi la Vatican.
La Casa di Santa Marta, cardinalii nu vor fi cu adevarat "sub cheie", iar in interior se vor mai afla membrii personalului care raspund de protocol, confesori, doi medici, infirmieri si personalul de serviciu.

Coniac si sampanie pentru nervii cardinalilor

Tensiunea acestor zile este foarte mare, astfel ca inaltii prelati simt nevoia unui intaritor, bautura permisa conform uzantelor fiind coniacul. Odata ales Papa, totul se schimba: iese la vedere sampania. Asa cum a relatat cardinalul Giuseppe Siri, care in 1978 a adus "jumatate de sticla de coniac". "Nu pentru mine, pentru cel ales. Am facut-o in precedentele Conclave si a fost util".
Obiceiul are o lunga traditie. La Conclavul din 1878, care l-a ales pe Papa Leon al XIII-lea, din cauza situatiei economice nu prea stralucite a Sfintului Scaun, cardinalul-sambelan a cumparat o singura sticla de coniac si a stabilit ca pentru a putea bea un paharut era nevoie de o reteta medicala.

Dupa desemnarea unui nou Suveran Pontif si dupa acceptul dat de cel ales, urmeaza omagiul si felicitarile, iar la masa se ofera sampanie. Se spune ca in seara cind a fost ales Papa Ioan Paul I, cel care a ocupat Sfintul Scaun doar 33 de zile in 1978, cardinalii au servit la masa sampanie. Dimineata, la intrebarea daca s-a odihnit bine, noul Papa a raspuns negativ, declarind ca a petrecut o noapte framintata de ingrijorari si indoieli. Apoi, surizind, a spus: "Pentru ca ieri-seara a fost sampanie la cina".

Ispita culinara

Si mincarurile au avut rolul lor in Conclav. Astfel, a existat un bucatar, Bartolomeo Scappi, care in 1549 a fost acuzat ca a prelungit Conclavul pentru ca gatea prea bine. Nu este exclus ca gastronomia sa fi provocat chiar pierderea unei alegeri. Se spune ca in Conclavul din 1823, in urma caruia Papa a fost ales cardinalul Annibale della Genga, desi favoritul era un anume cardinal Sala, acesta din urma a fost vazut bind o ceasca de cacao, intr-o zi de post si rugaciune, si s-a facut de ris.

Merge si-o tigara...

Se pare insa ca o tigara nu ar fi un pacat. In primul Conclav din 1978, cardinalul de Madrid, Vicente Enrique y Tarancon, fumator incorigibil, era ingrijorat pentru ca in sala de mese nimeni nu fuma. Nu isi amintea daca era interzis sau nu, dar intr-o dimineata, in timpul micului dejun, si-a aprins cu nonsalanta o tigara, gindindu-se sa se scuze in cazul in care ceilalti cardinali ar fi reactionat. In citeva minute insa si altii i-au urmat exemplul. La masa care a urmat alegerii lui Ioan Paul I, la desert, un cardinal american i-a cerut noului Papa permisiunea de a fuma, un lucru contrar protocolului. Papa parea foarte solemn. Ii tinea pe toti in asteptare, in timp ce se gindea. In cele din urma a spus, spre veselia generala: "Eminenta, Dv. puteti fuma, cu o conditie: fumul trebuie sa fie alb!" (aluzie la culoarea fumului care, iesind pe hornul Capelei Sixtine, vesteste alegerea unui nou Papa).

Unul din 115

Un numar de 114 dintre cei 117 cardinali electori au fost numiti de Ioan Paul al II-lea in cursul a noua consistorii, dintre care ultimul a avut loc la 21 octombrie 2003. Ceilalti trei au fost numiti de Paul al VI-lea. Doi dintre cardinalii electori sint "invoiti medical", astfel incit doar 115 cardinali vor participa la Conclav.

Europa, majoritara pina la alegerea lui Paul al VI-lea in 1963, este reprezentata acum de 58 de electori. America Latina are 21, America de Nord - 14, Asia - 11, Africa - 11 si Oceania - 2. Dintre tari, Italia are 20 de electori, SUA - 11, Spania si Germania - 6, Franta - 5.

Cel mai tinar cardinal este ungarul Peter Erdo (53 ani), iar cel mai virstnic este italianul Marco Ce (nascut la 8 iulie 1925).

La acest Conclav vor participa citeva personalitati puternice, ale caror pareri vor cintari greu in alegerea viitorului Papa. Printre cardinalii Curiei romane, care si-au pierdut automat functia o data cu moartea Papei Ioan Paul al II-lea, figureaza mai multi italieni de prestigiu: Angelo Sodano (77 ani, secretar de stat), Francesco Pompedda (76 ani, prefect emerit), Giovanni Battista Re (71 ani, prefect al congregatiei pentru episcopi).

Alte nume sonore: germanul Joseph Ratzinger (78 ani, prefect al congregatiei pentru doctrina credintei, decanul colegiului cardinalilor si participant la alegerea Papei Ioan Paul al II-lea), columbianul Dario Castrillon Hoyos (75 ani, prefect al congregatiei pentru cler), nigerianul Francis Arinze (72 ani, prefect al congregatiei pentru cultul divin), americanul Francis-James Stafford (73 ani).

Alti cardinali sint in fruntea unor dioceze importante: Jean-Marie Lustiger (78 ani, arhiepiscop emerit de Paris), Carlo Maria Martini (78 ani, arhiepiscop emerit de Milano) si succesorul sau Dionigi Tettamanzi (71 ani), Camillo Ruini (74 ani, presedinte al conferintei episcopale italiene), Godfried Danneels (71 ani, arhiepiscop de Bruxelles), Karl Lehmann (68 ani, arhiepiscop de Mainz), Angelo Scola (64 ani, patriarh de Venetia), Christoph Schoenborn (60 ani, arhiepiscop de Viena).

Cardinalul Ratzinger, marele favorit

Chiar daca discutiile despre numele viitorului Papa se situeaza deocamdata doar la nivel de speculatii, presa italiana vorbeste despre un favorit incontestabil al alegerilor, cardinalul german Joseph Ratzinger (foto), un apropiat al defunctului Papa Ioan Paul al II-lea, relateaza "The New York Times". Potrivit presei, cardinalul Ratzinger, in virsta de 78 de ani, si-ar fi asigurat deja 50 din cele 115 voturi ale cardinalilor electori.

Chiar daca numarul voturilor se situeaza sub nivelul celor 77 de voturi necesare, Ratzinger conduce cel mai mare si mai coerent bloc de la Vatican. Totusi, mai multi experti de la Vatican si oficiali ai Bisericii au lasat sa inteleaga ca exista un curent impotriva lui Ratzinger, care este considerat prea batrin, deloc carismatic si, probabil cel mai important, prea rigid pentru a mentine unita o biserica polarizata. Unii cred ca Biserica are nevoie de oameni mai moderati, un lider mai putin autoritar sau unul din afara Europei.

"Ratzinger reprezinta continuitatea - este omul potrivit pentru functia de Papa. Dar cardinalii au nevoie atit de continuitate, cit si de discontinuitate. Nu pot crea un Papa care sa fie o copie a predecesorului sau", a declarat Giuseppe De Carli, seful televiziunii publice a Vaticanului, care in ultimii ani i-a intervievat pe majoritatea celor 115 cardinali electori.

Alti experti spun ca exact aceasta este problema, si anume ca Ratzinger are ambitii mai mari decit a deveni o copie a lui Ioan Paul al II-lea. Bazindu-se pe declaratiile si actiunile anterioare ale lui Ratzinger, expertii arata ca agenda sa pare clara. Este de presupus ca, in interiorul Bisericii, cardinalul german va impune o disciplina doctrinara mai stricta si va tine controlul asupra acelor preoti care, in liturghii si seminarii, permit o mai larga interpretare a doctrinei. In afara Bisericii, Ratzinger se va angaja intr-o lupta mai apriga impotriva acelei tendinte pe care el o considera cea mai amenintatoare: globalizarea care conduce catre secularizarea globala.

Tettamanzi, principalul rival al lui Ratzinger. Principalul rival al lui Ratzinger pare sa fie cardinalul italian Dionigi Tettamanzi, in virsta de 71 de ani, care ar putea "fura" citeva voturi din tabara cardinalului german. Conservator teologic, dar mai dispus la compromis, Tettamanzi a colaborat cu Papa Ioan Paul al II-lea la formularea motivelor pentru care Biserica se opune avorturilor, contraceptiei si eutanasiei. Un alt candidat cu sanse ar putea fi fostul arhiepiscop Carlo Maria Martini, in jurul caruia s-a format un grup relativ puternic. Dezavantajele sale sint virsta (78 de ani) faptul ca are o forma de Parkinson si nu este considerat, asemenea lui Ratzinger, un candidat activ. Cardinalul Martini nu a exclus efectuarea de modificari in anumite subiecte sensibile, precum celibatul preotilor, contraceptia sau implicarea femeilor, el fiind de parere ca, "daca Biserica nu accepta schimbari in materie de doctrina, este condamnata sa piarda mesajul adevarului lui Cristos".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe