Cu doua zile inaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, spiritele se incing la Chisinau. Presedintele in exercitiu, comunistul Vladimir Voronin, vorbeste de un atentat care s-ar pregati impotriva sa de catre serviciile secrete ruse si transnistrene. Opozitia, la rindul sau, spune ca Puterea o acuza pe nedrept ca ar pregati o revolta singeroasa. Pe acest fond, apar informatii despre lideri ai lumii interlope moldovenesti care ar sprjini unele forte politice.

Protagonistii alegerilor din Moldova sint Partidul Comunistilor (PC), Blocul "Moldova Democrata" (BMD), Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD), Partidul Social-Democrat (PSD), Uniunea "Patria-Rodina", si Miscarea social-politica republicana "Ravnopravie" ("Egalitate"). Mai sint si alte partide minuscule, dar care nu au nici o sansa. Analistii considera ca doar primele trei forte au sanse reale sa intre in viitorul parlament, dar nu exclud ca si PSD sa reuseasca.

PC este creditat cu rezultate cuprinse intre 30 si 60a, PPCD cu procente intre 12 si 25%, iar BMD intre 12 si 25%.Cifrele din sondaje sint criticate insa dur de analisti si sociologi care amintesc ca toate sondajele de pina in prezent au avut mari marje de eroare, uneori de circa 20%.

Un partid care, potrivit unor surse, ar avea sanse sa intre in noul parlament de la Chisinau este cel social-democrat, care in sondaje este creditat cu circa 4%, fata de 6% cit ii este necesar. PSD este preferat de PC pentru o alianta post-electorala in cazul in care va depasi pragul electoral.

La alegeri participa si mai multi independenti. Printre acestia, cel mai cunoscut este Andrei Ivantoc, membru asa-numitului grup Ilascu, si care este in continuare detinut la Tiraspol. Ivantoc trebuie sa obtina 3% din voturi pentru a accede in parlament, electoratul caruia i se adreseza apartinind in mare parte PPCD.

Basescu si D.A., imagini de campanie

Liderul comunist Vladimir Voronin incearca in ultimele zile ale campaniei electorale sa-si consolideze imaginea de reformator pe care incearca sa o afiseze in ultimul timp. "Opozantul Moscovei", cum incearca sa se prezinte, a facut o vizita-fulger la Kiev unde s-a intilnit cu liderul revolutiei portocalii, Victor Iuscenko, iar apoi l-a primit la Chisinau pe liderul revolutiei georgiene, Mihail Sakasvili. Voronin a dorit astfel sa dea consistenta mesajului sau dar si sa loveasca in fortele de opozitie. De asemenea, in repetate rinduri, Voronin a declarat ca a purtat, in ultimele zile, convorbiri telefonice cu Traian Basescu.

Citeste si:

Si Iurie Rosca a folosit imaginile lui Basescu si ale lui Iuscenko, imagini in care apare impreuna fie cu presedintele Romaniei, fie cu cel al Ucrainei.
De altfel, PPCD foloseste culoarea portocaliu, dar si elementele din sloganurile Aliantei D.A. PNL-PD. Unul dintre ele este "PPCD-DA-Dreapta alegere".

Opozitie scindata

Pe acest fond, miscari se petrec in zona celor doua mari forte de opozitie, PPCD si BDM, intre cele doua grupari ducindu-se o lupta la baioneta. Liderul PPCD, Iurie Rosca, a exclus orice alianta post-electorala cu formatiunea condusa de primarul Chisinaului, Serafim Urecheanu.

Iurie Rosca, a declarat, ieri, intr-un interviu la BBC ca, "in mod paradoxal, in Republica Moldova avem un partid comunist de guvernare care este impotriva Rusiei si pentru vectorul european (...) Acelasi partid insa este unul de factura totalitara, antidemocratica si antireformatoare", sustine presedintele PPCD.
"Pe de alta parte, avem o felie a opozitiei (Blocul Moldova Democrata (n.n) care este impotriva Partidului Comunistilor, dar care este exponentul direct al intereselor imperiale ale administratiei Putin si aliat de nadejde al separatistilor in frunte cu Smirnov" spune Iurie Rosca.

"Care dintre cele doua grupari este mai periculoasa si care este mai putin periculoasa?", se intreaba el. "Din punctul meu de vedere, sint la fel de ostile intereselor noastre nationale si nu prea vad cum s-ar reusi crearea unor aliante postelectorale cu cele doua grupari", a mentionat liderul crestin-democrat.
Optiunea preferata a lui Iurie Rosca este un rezultat nedecis la 6 martie, ceea ce ar duce la repetarea alegerilor, din cauza ca ar fi imposibila alegerea presedintelui Republicii Moldova de catre parlament, in absenta unei majoritati de 61 de deputati din 101.

Sistemul de vot

Republica Moldova este singura tara din Comunitatea Statelor Independente care alege Presedintele prin scrutin indirect. Potrivit Constitutiei, Parlamentul este format din 101 deputati, alesi intr-o singura circumscriptie.Daca nu se reuseste alegerea Presedintelui dupa trei tururi de scrutin, atunci Parlamentul se dizolva si se organizeaza noi alegeri. De asemenea, Parlamentul acorda votul de investitura guvernului propus de candidatul la functia de prim- ministru cu voturile a cel putin 52 de deputati.