Cu cateva zile in urma, presedinta Finlandei, Tarja Halonen, a fost in vizita la omologul ei austriac, Heinz Fischer. Transferul survine intr-un moment dificil pentru Cei 25, lipsiti si acum de o Constitutie, fara o un punct de vedere unitar in privinta oportunitatii ducerii mai departe a procesului de extindere si oarecum condamnati la negocieri nemiloase cu Rusia in privinta energiei.

In acest context, observatori si responsabili finlandezi sunt unanimi in a afirma ca nimic spectaculos nu ar trebui sa se intample in urmatoarele sase luni, din care doar patru sunt efectiv de lucru, restul fiind consumate pe concedii si pe sarbatorile de iarna. Totusi, cu o saptamana inainte ca timona sa treaca de la Viena la Helsinki, premierul Finlandei, Matti Vahanen, s-a declarat "foarte optimist". "Nu inceteaza sa se afirme ca UE este in criza, dar de fiecare data Uniunea se reface. Suntem bine pregatiti. Vom incerca sa dam dovada de maximum de concrete si pragmatism", a spus primul ministru.

Al 16-la stat

Cei 25 s-au angajat sa respecte o perioada de reflectie in privinta Constitutiei europene, respinsa in 2005 de alegatorii francezi si olandezi. In acelasi timp, ei au convenit insa... sa nu convina nimic inainte de legislativele din Olanda si de prezidentialele din Franta, din 2007. Concret, reforma institutiilor comunitare mai trebuie sa astepte pana la confruntarea electorala din Franta din a doua jumatate a lui 2008, o mare piedica pentru Finlanda, care face parte din tarile ce reclama un calendar mult mai exact si mai strans.

In lipsa de altceva, aceasta tara nordica va fi, dupa toate probabilitatile, cel de-al 16-lea stat care va rafitica, in octombrie, pe cale parlamentara, textul acestei Constitutii, care ar fi trebuit sa intre in vigoare dupa ultima etapa a extinderii Uniunii la 25 de membri, in 2004 si sa permita noi valuri de largire. La acest ultim capitol, Finlanda este determinata, dupa cum transmit agentiile de presa, sa forteze dezbaterile pe aceasta tema, in speranta obtinerii unui consens la summitul european din ultima luna a anului in curs.

Citeste si:

La fel pentru toti

Pe de alta parte, UE trebuie sa defineasca notiunea de "capacitate de absorbtie" institutionala, politica sau economica. Impinsi de Franta, in pofida reticentelor Marii Britanii sau ale Finlandei, Cei 25 au acceptat ca aceasta notiune sa joace un rol important pentru orice noua aderare dupa cea a Bulgariei si Romaniei. "Tarile candidate de astazi si de maine vor trebui sa aplice noile criterii. Regulile trebuie sa fie aceleasi pentru toata lumea", a pledat Matti Vanhanen.

De asemenea, Finlanda va supraveghea ultimii pasi ai Romaniei si Bulgariei inainte de primirea in marea familie a Celor 25, act prevazut pentru 1 ianuarie 2007, daca Bucuresti si Sofia isi vor face "ca la carte" temele. Oricum, verdictul final in cazul celor doua pretendente se va da la toamna, neindeplinirea tuturor cerintelor putand antrena amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei pentru 2008.

Greu de tot

In alta ordine de idei, Finlanda va trebui sa progreseze in extrem de delicatele negocieri de aderare cu Turcia, discutii amenintate de refuzul autoritatilor de la Ankara de a deschide portile porturilor sale navelor cipriote. De altfel, Vanhanen recunoaste ca acest dosar "va fi, probabil, cel mai dificial moment al presedintiei sale". Complicate se anunta, de altfel, si relatiile Uniunii cu Rusia. Cei 25 si rusii vor sa inlocuiasca sau sa adapteze Acordul lor de parteneriat si de cooperare, ce expira in 2007, sa gaseasca o linie de mijloc in problema vizelor si sa continue anevoiosul dialog energetic.