Concetatenii cu drept de vot ai liderului Uniunii Crestin-Democrate din Germania, favorita in cursa pentru fotoliul de sef al executivului de la Berlin, ii mai taie putin din elan Angelei Merkel. Intentiile ei de a se apropia de Washington, de a revitaliza legaturile cu Statele Unite ii ingrijoreaza si nemultumeste totodata pe alegatori, fapt ce ar putea reprezenta o mutare electorala gresita in pragul anticipatelor legislative din toamna.

Sigura pe sansele de reusita, in contextul in care majoritatea germanilor au demonstrat deja, in cadrul alegerilor regionale, ca nu mai vor la putere actuala conducere, acordandu-si sufragiile de protest opozitiei de centru-dreapta, Angela Merkel se si vede in postura primei femei cancelar din istoria federala. Este si motivul pentru care, prezentandu-si programul electoral, a gasit de cuviinta sa le impartaseasca cetatenilor intentiile sale privind politica externa a Germaniei, in cazul in care se va afla la sefia guvernului. Crearea unei axe Berlin - Washington face parte din prioritatile liderului crestin-democrat, insa nu reprezinta un subiect atragator pentru electoratul german de dupa cel de-al doilea razboi mondial, pacifist prin definitie si opozant vehement al actiunilor coalitiei anti-Saddam.

Neincredere

Citeste si:

Desi rezultatele celor mai recente sondaje de opinie o crediteaza pe Angela Merkel cu cel putin 42 la suta din intentiile de vot, in timp ce social-democratii lui Gerhard Schroder s-au plafonat, de ceva vreme, la doar 27 de procente, alegatorii germani sunt tot mai putin increzatori intr-un viitor mai luminos, asa cum li se promite. Pe de alta parte insa, analistii cred ca dreapta germana poate doar sa piarda cateva procente, in urma exprimarii intentiilor de revigorare a relatiilor transatlantice si, in nici un caz, scrutinul anticipat, programat pentru 18 septembrie.

Opozitia de la Berlin isi doreste sa rupa traditia "razboiului tacit" cu Washingtonul, deschis dupa declansarea campaniei din Irak. Cancelarul Gerhard Schroder, aflat inca la carma executivului, si-a bazat campania electorala din 2002 pe opozitia fata de declansarea razboiului anti-Saddam, orientare sustinuta acerb de populatia germana, angajamentele Germaniei in Irak limitandu-se doar la formarea de politisti irakieni in statele vecine.

Cu toate ca Merkel a exclus trimiterea de soldati germani in Irak, in cazul victoriei la alegerile din toamna, declaratia ei a fost primita cu reticenta, doua treimi din alegatori nefiind convinsi de faptul ca viitorul guvern conservator va renunta cu adevarat la expedierea trupelor Bundeswehr-ului in teritoriul irakian. In plus, doar 24 la suta din germani considera SUA partenerul cel mai important pentru Republica Federala, in timp ce peste 44 la suta sustin mentinerea parteneriatului strategic cu Franta.