"Timpul necesar pentru investigatia (referitoare la defectiune) si reparatiile exclud posibilitatea unei reporniri inainte de scoaterea din functiune obligatorie pentru mentenanta pe perioada de iarna, ceea ce amana repornirea acceleratorului pentru primavara anului 2009", a anuntat CERN intr-un comunicat.

Aceasta defectiune "care intervine imediat dupa marele succes al punerii in functiune a LHC, la 10 septembrie, este fara indoiala o lovitura psihologica", a comentat directorul general al CERN, Robert Aymar.

Lansat cu mare priza mediatica, cel mai puternic accelerator de particule din lume a fost victima a doua defectiuni succesive si in final nu a functionat decat trei sau patru zile. Inagurarea sa oficiala fusese anuntata pentru 21 octombrie.

Vinerea trecuta o importanta scurgere de heliu a fost depistata in instalatie. Gazul este folosit pentru a raci atmosfera la minus 271 grade Celsius.

"Nu am nicio indoiala ca vom depasi aceasta problema cu acelasi grad de rigoare si aplicare", a spus Aymar intr-un comunicat citat de Reuters.

Citeste si:

Cea mai probabila cauza a scurgerii de heliu in tunelul de 27 de kilometri al LHC, aflat in subteran in zona granitei franco-elvetiene, a fost o conexiune electrica defectuoasa intre doi dintre magnetii uriasi ai acceleratorului, a explicat CERN. Pentru o mai buna intelegere a incidentului, oamenii de stiinta trebuie sa readuca acum acele sectoare ale tunelului la temperatura camerei de la temperatura de operare de minus 271,3 grade Celsius si sa deschida magnetii pentru a fi inspectati, operatiune ce va dura trei-patru saptamani.

Aceasta investigatie, plus reparatiile, urmate de perioada de intretinere, va amana repornirea acceleratorului pana in primavara anului 2009, potrivit CERN, care va relua atunci trimiterea fasciculelor de particule care sa parcurga circular tunelul, asa cum a facut-o cu succes dupa ce a pus in functiune LHC la 10 septembrie. Urmatorul pas este de a provoca ciocnirea la o viteza apropiata de cea a luminii a fasciculelor ce se misca in directii opuse .

Operatiunea are drept scop recrearea la scara mica a caldurii si a energiei din momentul Big Bang-ului, explozia pe care in general oamenii de stiinta o considera ca ar fi la originea expansiunii Universului.

La viteza maxima a LHC se vor produce la fiecare secunda 600 de milioane de coliziuni intre particule subatomice numite protoni, ceea ce va genera descompunerea lor intr-un nou tip de particule neobservate fizic pana acum. Experimentul ar putea confirma existenta bosonului Higgs, o particula teoretica numita dupa omul de stiinta Peter Higgs, cel care a propus-o pentru prima data in 1964 ca modalitate de a explica dobandirea masei de catre materie.

CERN, care a trebuit sa respinga ideea ca experimentul va crea gauri negre de mici dimensiuni, cu o gravitatie intensa, ce ar putea "inghiti" intreaga planeta Pamant, sustine ca in niciun moment nu a existat un risc pentru oameni in urma defectiunilor intervenite la acceleratorul de particule.