"Tratatul de frontiera cu Republica Moldova nu este o conditie pentru aderarea la zona Schengen, ci controlul eficient al frontierei, astfel incat nimeni sa nu intre pe teritoriul UE din tari terte fara a fi controlat de politia de frontiera romana", a spus Brozina in cursul unei intalniri cu un grup de jurnalisti romani.
"Este important, pentru ca Romania se afla chiar in mijlocul fluxurilor de trafic - spre exemplu drogurile care vin din Afganistan - si este foarte important sa aderati pe cat de repede posibil la Schengen pentru a putea controla toate aceste fluxuri de trafic", a explicat consilierul ministrului sloven.

Pe de alta parte, Marko Gasperlin, coordonatorul grupului de lucru pentru evaluarea Schengen a aratat ca din punctul de vedere al politiei, este mult mai simplu de gestionat zona de frontiera daca exista un tratat cu statul vecin, dand drept exemplu situatia dintre Slovenia si Croatia, care-si disputa o zona de coasta la Marea Adriatica.
Potrivit scrisorii comune trimis
e de ministrii de interne din Romania si Bulgaria, cele doua tari intentioneaza sa adere impreuna in 2012 la zona Schengen, data apreciata drept "foarte ambitioasa", dar pe care Slovenia o va sustine, a spus Brozina.
Vorbind despre presedintia UE, care urmeaza sa se incheie la sfarsitul lunii iunie, Brozina a mentionat Tratatul de la Prüm privind schimbul de date in cooperarea in domeniul justitie si afaceri interne intre toate cele 27 de state membre."Cred ca acest schimb de informatii va fi foarte util pentru Romania, de exemplu in relatie cu Italia", a spus Brozina.

Initiat in 2005 de sapte state membre - Austria, Belgia, Germania, Franta, Luxemburg, Olanda si Spania - tratatul permite procurorilor sau politistilor dintr-un stat membru sa identifice profilul unui criminal in baza de date a altui stat membru. Presedintia germana a UE a propus in 2007 extinderea acestui tratat la toate statele membre, dar nimeni nu credea ca se va ajunge la un consens intr-un timp atat de scurt, a spus consilierul sloven.

Un alt domeniu in care Slovenia a reusit sa deblocheze pozitiile foarte adverse din cadrul UE a fost programul Visa Waiver prin care cetatenii din 15 state membre UE, inclusiv Slovenia, pot calatori fara vize in SUA. Consensul la care s-a ajuns este ca unele aspecte ce tin de politicile comune privind sistemul vizelor din UE sa fie negociate intre Washington si Comisia Europeana, iar pentru aspectele care tin de legislatia nationala, negocierile sa se poarte bilateral.

Citeste si:

"Ceea ce vor americanii este sa obtina cat mai multe date privind infractorii si suspectii de terorism. Unele date se afla in baza de date Schengen, deci e nevoie de acordul Bruxelles-ului, altele in bazele de date nationale, unde aprobarea vine de la autoritatile nationale", a explicat Brozina.

Un succes neasteptat, mai ales pentru Romania, a constituit acordul cu Australia privind datele pasagerilor. "Australienii au fost atat de bucurosi ca au reusit sa semneze un acord cu UE privind datele pasagerilor, ca au decis sa ridice obligativitatea vizelor pentru Romania, Bulgaria si Polonia", a spus consilierul sloven.

In ce priveste coruptia si problemele din sistemul judiciar, reprezentantul presedintiei slovene a UE a declarat: "Am fi sperat sa putem inchide mecanismul de cooperare si verificare dupa un an de la aderare. Dar din pacate nu a fost cazul, iar ceea ce se intampla in Bulgaria - cu un ministru de interne care a demisionat din cauza coruptiei - nu va avantajeaza deloc", a spus Brozina.Pe de alta parte, ca stat membru, Romania a fost pana in prezent "intotdeauna cooperanta", neblocand nici o initiativa sau nepunand nici un fel de presiune asupra vreunui dosar special, a precizat consilierul sloven.