Alaturi de cercetatori din Germania si Olanda, doctorandul Aurora Simionescu a observat in premiera o bucata din universul ascuns pana acum oamenilor.

Aurora Simionescu a observat in premiera o bucata din universul ascuns pina acum oamenilor.
Braileanca Aurora Simionescu, de 24 de ani, doctorand la Institutul Max-Planck din Germania, a facut parte dintr-o echipa de astrofizicieni de la institutul german si de la alte doua institute olandeze care a detectat pentru prima data un fragment din masa de “materie obisnuita” inca necunoscuta oamenilor.
Romanca explica pentru cotidianul.ro importanta descoperirii. Universul este compus, in proportie de 95%, din substante cu compozitie inca necunoscuta: materie intunecata (21%) si energie intunecata (75%). Restul, circa 4 - 5%, este format din asa-numita “materie obisnuita”, barionica (protoni, neutroni etc.), din care suntem facuti si noi. “Dar, daca numaram toate obiectele - de exemplu stele, galaxii s.a.m.d -, si adunam toate masele acestor obiecte, nu ajungem la aceste procente, ci la jumatate din ceea ce s-ar astepta.

Si atunci intrebarea este: unde e restul?”, explica Aurora Simionescu pentru cotidianul.ro.
Ideea din spatele descoperirii i-a venit tinerei romance in vara anului trecut, intr-o discutie cu colegii de cercetare. In plus, observatia ei este si parte a tezei de doctorat pe care o va prezenta Universitatii din München si a fost facuta cu ajutorul telescopului XMM-Newton, cu raze X, al Agentiei Spatiale Europene, folosit intaia oara in 1999.

“Teoriile de pana acum preziceau ca acest rest se afla in diferite filamente, de densitate foarte redusa, si ca densitatea din univers este dispusa intr-un fel de panza de paianjen, nodurile acestei panze fiind clustere de galaxii, zone foarte populate, foarte dense, si conectate intre ele de filamente”, ne explica doctorandul roman.

Acum, echipa din care ea a facut parte a detectat in premiera un asemenea filament, mai precis un “pod” de gaz cald si foarte putin dens ce leaga doua grupuri de galaxii, Abell 222 si Abell 223, aflate la o distanta de aproximativ 2, 3 miliarde de ani lumina de Pamant. “Exista foarte multe astfel de filamente care acopera o suprafata mult mai mare decat nodurile, iar teoria era ca barionii care ne lipsesc sunt in astfel de gaze”, spune Aurora Simionescu pentru cotidianul.ro.

Observatia confirma astfel teoriile anterioare si da cercetatorilor mai multa incredere in intelegerea universului, precum si posibilitatea dezvoltarii de noi teorii, intareste ea. Raman totusi multe necunoscute, continua doctorandul, cum ar fi proprietatile exacte ale filamentelor cu pricina.
“Noi nu am putut identifica acum decat gazul cel mai dens si cel mai fierbinte din acest filament. Ceea ce vedem noi in emisie nu este tot gazul din filament, ci doar o parte a lui. Aceasta este o constrangere observationala a modelelor pe care le vom folosi de acum incolo, pentru ca aceasta observatie spune: in acest filament trebuie sa avem un model care prezice ca gazul cel mai fierbinte va avea aceasta temperatura si aceasta densitate”.

Aurora Simionescu ne prezinta si planurile de viitor ale institutului german in aceasta directie. “Trebuie sa existe foarte multe filamente in Univers, pentru ca altfel nu am ajunge la acei 50% de barioni care ne lipsesc. Primul pas va fi sa folosim acest telescop pentru a observa alte sisteme cu o geometrie asemanatoare cu cel pe care l-am observat acum si sa confirmam ca si in alte sisteme vom detecta aceleasi proprietati”, completeaza ea.

Acesta pregateste si lansara de misiuni care sa caute exclusiv dupa astfel de filamente si care sa le poata detecta, totodata, si pe cele cu geometrie diferita de cea a “podului” de gaz proaspat descoperit.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.