Actualitate • 25 Aprilie 2008 • 12:14
Cunoscutul scriitor Orhan Pamuk, castigator al premiului Nobel in anul 2006, s-a aflat la Ateneu, in cursul serii trecute, pentru o intalnire cu iubitorii de literatura din Romania.

Sala Ateneului a fost plina la intalnirea cu scriitorul turc. Pamuk este al treilea laureat al Nobelului care viziteaza Romania, dupa Elias Canetti si Saul Bellow.

Jurnalistul de bussines Claudiu Vrinceanu vorbeste pe blogul sau despre atmosfera creata de venirea marelui scriitor. “Ieri seara, pe scena Ateneului erau prezenti Emil Hurezeanu (banal si plictisit), Tudor Octavian (aproape absent), Marius Chivu (relaxat si stapan pe dezbatere), Ovidiu Simonca (prea excitat), Dragos Bucurenci (foarte emotionat). Aveam senzatia ca priveam un talk-show la Realitatea. Insa in centru a luat loc vedeta, cel mai cunoscut turc in Romania de astazi, cel putin din subteranul Bucurestilor: Orhan Pamuk. Pamuk a vorbit despre nationalism, Istanbul, istorie, despre cum ii sunt traduse cartile, dar si despre amenintarile cu moartea pe care le primeste foarte des”.

Dragos Bucurenci l-a intrebat pe Pamuk ce l-a facut sa nu devina nationalist intr-o tara in care poporul este educat sa fie nationalist. “Nationalistii turci nu sunt nationalisti pentru ca tin la tara lor. Este o miscare politica pentru a-i seduce pe saraci, pe revoltati, pe needucati. Nu serveste tarii si nici macar miscarii nationaliste in intelesul sau radical de sprijinire a culturii acelei natiuni, ci suprima libertatea de exprimare, societatea deschisa, respectul pentru drepturile omului”, a raspuns Pamuk, dupa cum arata agentia NewsIn.

Claudiu Vrinceanu retine de asemenea cateva elemente definitorii din discursul scriitorului, “un om modest, placut la ascultat si foarte relaxat”. “Natonalismul nu inseamna cultura sau istorie, ci politica, este o miscare care este facuta pentru a-i atrage pe cei saraci”.

Orhan Pamuk s-a nascut la Istanbul in 1952 si a crescut intr-o familie numeroasa, asemanatoare acelora pe care le descrie in primul sau roman “Cevdet Bey si fiii sai” (1982), si in “Cartea Neagra”. Pana la varsta de 22 de ani, Pamuk s-a dedicat picturii si a visat sa devina artist plastic, ceea ce l-a consacrat insa, a fost literature sa.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.