Astfel, raportul - comandat in octombrie 2007 de guvernul francez si realizat de o echipa coordonata de avocatul francez Laurent Cohen-Tanugi - arata ca multe dintre obiectivele fixate prin Agenda Lisabona au putine sanse sa fie atinse in cele mai multe din tarile membre ale Uniunii. Agenda de la Lisabona - devenita Strategia de la Lisabona - a fost relansata in 2005 si reorientata spre crestere economica si crearea de locuri de munca.

In privinta Romaniei, tintele fixate prin agenda Lisabona in 2000, intr-un moment in care aderarea tarii la Uniune parea inca foarte indepartata, sunt greu de atins in cea mai mare parte, cu cateva exceptii.
Rata de ocupare a fortei de munca - Romania este printre putine tari din UE care inregistreaza un declin
Astfel, in privinta ratei de ocupare a fortei de munca, Romania, Polonia si Portugalia sunt singurele tari din UE care au inregistrat o scadere a ratei de ocupare in intervalul 2000-2006, arata studiul mentionat. In 2006, Romania era codasa in randul celor 27 de state membre dupa acest criteriu, situandu-se pe pozitia a 22-a, cu o rata de ocupare de sub 60%, fata de peste 62% in 2000.
Romania depasea, la acest criteriu, doar Bulgaria, Italia, Malta, Ungaria si Polonia - care era, in 2006, ultima in clasament.

Obiectivul fixat in Agenda Lisabona era de a atinge o rata deocupare de cel putin 70% pana in 2010, insa in 2006 doar cinci tari din UE - Danemarca, Olanda, Suedia, Marea Britanie si Austria - il indeplineau.
Alte noua tari membre aveau rate de ocupare in apropierea pragului de 70% (de peste 65% fiecare) si aveau sanse sa il atinga pana in 2010, constata raportul. In acelasi timp, sapte tari - intre care si Romania - aveau in 2006 rate de ocupare de sub 60% si sanse practic nule sa atinga pragul peste doi ani.

Cheltuielile pentru cercetare - Romania era in 2006 penultima in clasament, salvata de Cipru
In privinta cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, Agenda Lisabona a fixat drept obiectiv atingerea unui nivel de 3% din produsul intern brut (PIB) pana in 2010.

Romania se situa in 2006 la distante astronomice de statele dezvoltate din UE si sub celelalte tari care au aderat de curand la blocul comunitar, depasind doar Ciprul, care are insa o economie putin industrializata, bazata preponderent pe servicii.

Astfel, in 2006, cheltuielile de cercetare-dezvoltare reprezentau mai pustin de 0,5% din PIB in Romania, fiind doar in usor progres fata de 2000, indica raportul Cohen-Tanugi. De altfel, doar patru tari inregistrau in 2006 cheltuieli de sub 0,5% din PIB alocate acestui domeniu - Slovacia, Bulgaria, Romania si Cipru.

Raportul francez indica, de altfel, o situatie ingrijoratoare la nivelul Uniunii, in care in 2006 doar sume echivalente cu 1,8% din PIB erau alocate cercetarii, cu mult sub pragul fixat prin Agenda Lisabona.
Singurele state care cheltuiau in 2006 mai mult de 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare erau Suedia si Finlanda, alte patru tari inregistrand cheltuieli intre 2% si 2,5% din PIB - Germania, Austria, Danemarca si Franta. Romania este codasa in UE si la criteriul educatiei tinerilor - mai putin de 80% dintre acestia au terminat liceul

Agenda Lisabona include si un obiectiv privind educatia tinerilor. Astfel, pana in 2010, cel putin 85% din tinerii intre 20 si 24 de ani din tarile din UE ar trebui sa aiba cel putin studii secundare superioare (liceu) finalizate. In 2006, doar opt tari - Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Lituania, Suedia, Austria si Irlanda - indeplineau acest criteriu, iar in alte noua tari, peste 80% din tinerii cu varsta intre 20 si 24 de ani aveau studii secundare.

Citeste si:

In Romania, nivelul de educatie a progresat usor in intervalul 2006-2006, ponderea tinerilor cu studii secundare urcand cu circa un punct ptocentual pana la circa 77%, nivel care plasa tara pe locul al 20-lea in 2006 in randul celor 27 de state membre ale UE, arata raportul Cohen-Tanugi.
Din acest punct de vedere, Romania depasea, totusi, state mai dezvoltate precum Italia, Olanda, Germania si Luxemburg.

Codasele absolute in UE dupa criteriul educatiei tinerilor erau in 2006 Spania, Malta si Portugalia, ultimel doua cu doar jumatate din tineri avand finalizate studii secundare.
"Importanta relativa a populatiei Germaniei si Spaniei in cadrul Uniunii Europene explica progresul limitat al procentului populatiei cu varsta intre 20 si 24 de ani care a atins un nivel de educatie secundara superioara, care a urcat totusi de la 76,6% la 77,8% intre 2000 si 2006", se mentioneaza in raport.

Romania puncta pana in 2006 la crestere economica si nivelul deficitului bugetar

Dupa criteriul ponderii copiilor care frecventeaza structuri subventionate de stat, Romania era in apropierea pragului minim de 90% fixat in Agenda Lisabona, fiind prima intre cele 12 tari care nu atinsesera inca, in 2006, tinta propusa.

In schimb, Romania puncta - ca si celelalte din regiune intrate in UE - la capitolul cresterii economice, care a depasit, in medie, 6% in intervalul 2002-2006, fata de doar 2,1% in 2000 - primul an de dupa iesirea din recesiunea severa care a afectat economia romaneasca intre 1997 si 1999.
Agenda Lisabona fixase o tinta de un avans economic de cel putin 3% in tarile membre, pe care o indeplinisera in intervalul 2002-2006 mai mult de jumatate dintre state - 17 din 27.
De asemenea, Romania indeplinea, pana in 2006, obiectivul mentinerii unui deficitul bugetar de sub 3% din PIB.

In privinta varstei medii de iesire de pe piata muncii, romanii erau printre cetatenii europeni care munceau cel mai mult, iesind la pensie la 63 de ani, in medie. Mai mult decat romanii munceau, in 2006, doar irlandezii - cu o varsta medie de iesire la pensie de putin peste 64 de ani - si suedezii (putin sub 64 de ani la iesirea de pe piata muncii, in medie).
Romanii sunt, insa, printre cetatenii europeni care traiesc cel mai putin, alaturi de baltici si de bulgari, avand o speranta medie de viata de 72,6 ani in 2006 (locul 25 din 27 de state membre), potrivit datelor Eurostat.

Agenda Lisabona fixase in total obiective de atins pana in 2010 dupa 14 criterii - proportia copiilor admisi in structuri subventionate, cheltuieli de cercetare-dezvoltare, nivelul ajutoarelor de stat, transpunerea directivelor europene, proportia tinerilor cu studii cel putin secundare superioare, nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera, nivelul tinerilor care abandoneaza prematur sistemul scolar, rata angajarii femeilor, deficitul public, rata de ocupare a fortei de munca, rata de angajare a persoanelor in varsta, datoria publica, rata de crestere economica, varsta medie de iesire la pensie si rata somajului in randul tinerilor.

Comisia Europeana mentiona, intr-un raport publicat in decembrie 2007, ca Romania sta bine la unele capitole, precum initiativele pentru implementarea unui cadru bugetar pe termen mediu, reducerea costurilor de munca nesalariale si reforma politicilor de cercetare.
In schimb, Comisia identificase si unele puncte deficitare, intre care capacitatea administrativa slaba, riscul de supraincalzire a economiei, planificarea bugetara, calitatea cheltuielilor, birocratia excesiva si pregatirea fortei de munca.