Presedintele american George W. Bush a obtinut un succes la Bucuresti, planurile sale de construire a unui scut antiracheta primind sprijinul NATO, chiar daca aliatii nu au sustinut si dorinta Statelor Unite de a acorda Ucrainei si Georgiei statutul de tari candidate, comenteaza Washington Post.

Aliatii au spus ca vor sa interconecteze proiectul american cu eforturile NATO antiracheta, pentru a forma un scut care sa acopere toata Europa. Ei au cerut de asemenea Rusiei sa renunte la opozitia sa si sa se alature proiectului, arata NewsIn.

Faptul ca Bush a reusit sa castige de partea sa guvernele europene sceptice fata de proiectul scutului ii consolideaza pozitia inaintea discutiilor cu Vladimir Putin, care denuntase scutul drept lansarea unei noi curse a inarmarilor. Alianta militara occidentala a pledat, in declaratia finala a summitului, pentru extinderea sistemului cu participarea tarilor NATO si a Rusiei, pentru a proteja intreaga Europa.

Sprijinul unanim in dosarul scutului a mai indulcit putin infrangerea suferita de Bush in cealalta prioritate a lui la summit, scrie Washington Post: plasarea clara a Ucrainei si Georgiei, doua foste republici sovietice care incearca sa iasa de pe orbita Rusiei, pe calea spre NATO.

Doi dintre noii aliati ai lui Bush in Europa, cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Nicolas Sarkozy, au fost principalii oponenti ai acestei idei.

Totusi, amanarea cererilor Ucrainei si Georgiei ar putea facilita un acord cu Putin in privinta scutului antiracheta. Putin, care va discuta cu liderii NATO vineri, il va gazdui pe Bush si sambata la Soci.

Statele Unite spera ca depasirea discordiei provocate de apropierea de NATO a celor doua tari va ajuta la o "intelegere ca toate partile au interesul sa coopereze in apararea antiracheta", a declarat secretarul de stat american Condoleezza Rice. Si in alte dosare, rezultatele obtinute de Bush au fost impartite. El a obtinut intariri pentru Afganistan, dar nu atat de multe cat este nevoie.

In dosarul extinderii, invitarea Albaniei si Croatiei este un succes, dar a treia tara candidata, Macedonia, nu a fost invitata sa adere, candidatura sa fiind blocata de Grecia.

Cu sprijinul lui Bush, liderii NATO au fost de acord sa deschida discutii preliminare despre eventuala aderare a altor doua foste republici iugoslave, Bosnia si Muntenegru, proces numit dialog intensificat, un stadiu de inceput a lungului proces de integrare.

In comunicatul sau final, NATO a incurajat si Serbia sa ia in considerare aderarea, la noua ani dupa o campanie de bombardamente a Aliantei asupra acestei tari, pentru a pune capat razboiului din Kosovo.

Obtinerea sprijinului NATO pentru scutul antiracheta si semnarea acordului pentru elementele din Cehia au fost, pentru Bush, cele mai mari realizari ale summitului de trei zile. Administratia mai are de incheiat negocierile cu Polonia, dar spera sa le finalizeze inainte de sfarsitul mandatului lui Bush.

Si in privinta Ucrainei si Georgiei, Bush a obtinut totusi ceva: ca situatia celor doua tari sa fie revizuita de ministrii de externe ai NATO in decembrie si ca acestia sa fie autorizati sa decida acordarea MAP celor doua tari, daca il merita. Daca acest lucru s-ar intampla, Bush si-ar mai putea adauga un succes in palmares, inainte de a pleca de la Casa Alba.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.