Cetateanul americano-irakian Mohammad Munaf, implicat in rapirea celor trei ziaristi romani, contesta detentia in Irak. El sustine ca gardienii se afla sub comanda armatei SUA. Autoritatile americane afirma ca inchisoarea apartine Fortei Multinationale, iar tribunalele din State nu au jurisdictie
Curtea Suprema a SUA va discuta maine cazul lui Mohammad Munaf, cetatean americano-irakian aflat in custodia fortelor americane in Irak, intr-un dosar care poate avea implicatii majore pentru americanii retinuti in zone de razboi din strainatate. Munaf si americano-iordanianul Shawqi Ahmad Omar, al carui caz va fi analizat tot maine, se afla intr-o inchisoare pazita de politia militara americana, la periferia Bagdadului. Cei doi sustin ca gardienii de la Camp Cropper se afla sub comanda armatei americane, ceea ce ii indreptateste, conform legii americane, sa conteste detentia lor in Irak. Autoritatile americane afirma insa ca inchisoarea apartine Fortei Multinationale din Irak, iar tribunalele americane nu au jurisdictie asupra celor doi.

Potrivit Ziua, disputa va fi transata de Curtea Suprema a Statelor Unite, iar o decizie in aceste cazuri va avea implicatii semnificative asupra drepturilor cetatenilor americani retinuti in teatre de lupta din strainatate. Inaintea pronuntarii unei decizii, felul in care sunt protejati acestia nu este clar. Munaf a fost transferat la Camp Cropper in urma rapirii celor trei ziaristi romani pe care ii insotea la Bagdad. El si cei trei ziaristi, au fost dusi intr-un subsol de beton, la o ferma de la periferia orasului, unde au fost retinuti aproape doua luni alaturi de alti sapte ostatici. Dupa eliberare, autoritatile americane si romane l-au acuzat de inscenare a rapirii. Potrivit Mediafax, autoritatile americane afirma, in documente judiciare, ca Munaf "a recunoscut, in inregistrari video, in scris si in fata unui tribunal de investigatie" ca a fost complice la rapire. Cazul a ajuns la Curtea Penala Centrala irakiana, unde Munaf a fost condamnat la moarte, intr-un proces contestat de avocatii sai. Autoritatile americane au vrut sa-l predea pe Munaf Guvernului irakian in vederea aplicarii sentintei, dar o Curte de apel irakiana a casat sentinta in urma cu trei saptamani. Pentru moment, un tribunal irakian desfasoara o noua ancheta, iar Munaf ramane la Camp Cropper.

Avocatii lui Mohammad Munaf au contestat transferul clientului lor, afirmand ca autoritatile americane incalca drepturile constitutionale ale unui cetatean american, iar transferul poate insemna moartea iminenta a clientului lor. Desi el si-ar fi recunoscut vina in fata oficialilor americani si romani, avocatii sai declara ca marturia a fost obtinuta sub amenintare, iar Munaf a declarat in fata tribunalului irakian ca este nevinovat.

Citeste si:

In cazul lui Omar, arestarea a avut loc in Bagdad, in octombrie 2004, el fiind acuzat ca acorda sprijin retelei teroriste a lui Abu Musab al-Zarqawi. Autoritatile americane au vrut sa-l transfere tribunalului irakian pentru proces, dar un tribunal districtual american a blocat transferul, dupa cum precizeaza Gardianul.

Si Munaf, si Omar sustin ca detinerea cetateniei americane si conditiile in care au fost arestati de fortele americane le ofera dreptul de a contesta masurile in tribunale federale americane.
Complete diferite ale Curtii de Apel din Washington au analizat cazurile lor in baza unei decizii din 1948 a Curtii Supreme, care a hotarat ca tribunalele federale nu au jurisdictie asupra deciziilor fortelor multinationale. Cele doua complete au ajuns insa la concluzii diferite. Astfel, Omar a obtinut dreptul de a-si continua procesul intr-un tribunal federal, deoarece nu fusese inca judecat in strainatate, in timp ce Munaf, deja condamnat in Irak, a fost considerat in afara jurisdictiei tribunalelor americane.
Guvernul a formulat apel in cazul lui Omar, iar avocatii lui Munaf au contestat decizia luata in cazul clientului lor, Curtea Suprema decizand sa analizeze cele doua cazuri intr-o audiere comuna, programata pentru marti.

Autoritatile americane sustin ca Omar si Munaf solicita „o intruziune fara precedent“ in deciziile militare si suveranitatea tribunalelor din strainatate, avertizand si asupra posibilelor consecinte ale unei astfel de decizii.