Potrivit modificarilor aduse, Cotidianul precizeaza ca inspectorii de integritate verifica daca exista o diferenta vadita (mai mare decit echivalentul a 10.000 de euro) intre averea declarata si cea dobindita si daca aceasta diferenta poate fi justificata.In cazul in care constata ca diferenta nu este justificata, inspectorii sesizeaza instanta competenta si cer stabilirea partii de avere sau a bunului dobindit si care nu poate fi justificat, solicitind confiscarea acestuia.

Concret, Camera Superioara a Parlamentului a decis cu o larga majoritate - 79 de voturi “pentru” si patru “impotriva” - sa accepte varianta propusa de ministerul Justitiei, potrivit careia inspectorii de integritate “verifica daca diferenta vadita de avere este justificata”, iar in cazul in care “constata ca diferenta nu este justificata, sesizeaza instanta competenta pentru stabilirea partii de avere dobandita sau a bunului dobandit cu caracter nejustificat, a carui confiscare o solicita”.

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a subliniat ca votul dat de senatori reprezinta un semnal extrem de puternic catre CE, mai ales in perspectiva raportului de tara. Cel mai vehement critic al pozitiei Guvernului a fost senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, care a spus ca legea fundamentala a statului vorbeste despre prezumtia dobandirii licite a averii si interdictia confiscarii, amintind ca “in fostul regim comunist au fost confiscate averi, oamenii s-au sinucis pentru ca nu puteau sa-si justifice averea”, informeaza Cronica Romana.

Codru Vrabie, membru al Consiliului de integritate, organismul care conduce agentia, a declarat la BBC ca astazi a inceput concursul pentru 30 de posturi de inspectori. „Suntem in martie, inspectorii care vor fi angajati vor fi apoi instruiti. De instruire se ocupa institutul Haus din Finlanda. In luna mai incepe campania pentru locale - nu stiu daca doar cateva zeci de inspectori vor putea studia zeci de mii de dosare. ” Codru Vrabie adauga ca numirea noului presedinte al Agentiei, Catalin Macovei, va permite derularea mai rapida a angajarilor de inspectori.

Citeste si:

Functionarea ANI este una din cerintele Comisiei Europene pentru ca la raportul din vara pe tema reformei Justitiei si luptei impotriva coruptiei, sa nu aplice Romaniei sanctiunea cu asa numita clauza de salvgardare prin care hotararile judecatoresti ale instantelor romanesti sa nu fie recunoscute in restul statele membre ale Uniunii.

Ziua aminteste faptul ca acum doua saptamani in urma, senatorii din Comisia juridica si cea pentru drepturile omului au intocmit raportul favorabil asupra Ordonantei de modificare a Legii Agentiei Nationale de Integritate in forma Guvernului, dand astfel posibilitatea inspectorului de integritate sa solicite in instanta confiscarea averii nejustificate. Udemeristul Gyorgy Frunda, senatorul indepedent Dan Tanasescu si pesedistul Ioan Chelaru s-au opus ordonantei, in timp ce restul senatorilor PSD si-au schimbat pozitia initiala si s-au pronuntat in favoarea actului normativ. Fata de Legea ANI (legea nr. 144/2007), Ordonanta Guvernul inlocuieste sintagma de avere ilicita cu cea de avere nejustificata, aceasta formula fiind aprobata si de senatorii din comisii, dupa indelungi dispute pe aceasta tema. Ordonanta de urgenta a Guvernului precizeaza ca inspectorul de integritate verifica daca diferenta vadita dintre averea declarata si cea dobandita este justificata, iar, in cazul in care constata ca diferenta nu este justificata, sesizeaza instanta competenta. Inspectorul ANI cere instantei stabilirea partii de avere dobandita sau a bunului determinat dobandit cu caracter nejustificat si solicita confiscarea acestuia. Senatorul PSD serban Nicolae a explicat, dupa sedinta, ca inspectorul de integritate va face verificarile pentru a vedea daca este o diferenta vadita, de cel putin 10.000 de euro. in masura in care constata ca exista aceasta diferenta vadita, a explicat Nicolae, inspectorul incepe verificarile sa vada daca este sau nu justificata. Daca este justificata, atunci inspectorul claseaza cauza, iar daca este nejustificata atunci sesizeaza organele fiscale, parchetul sau instanta civila, dupa caz.

Tot ieri, senatorii au adoptat ce­rerea de reexaminare a presedintelui asupra Codului de Procedura Penala, legea revenind astfel la forma promovata de Guvern prin OUG 60/2006. Cu unanimitate de voturi, senatorii au decis elimina­rea din textul legii adoptate de Ca­mera Deputatilor a prevederilor con­troversate referitoare la posibila incriminare penala a ziaristilor pentru difuzarea de inregistrari audio sau video, limitarea duratei an­chetei la sase luni, cu posibilita­tea de prelungire doar in circum­stan­te exceptionale sau cresterea la 30 de milioane de lei a valorii preju­diciului de la care o fapta poate fi considerata ca avand consecinte deosebit de grave, arata Jurnalul National. In privinta preju­diciului care stabileste caracterul de fapta deosebit de grava, senatorii au stabilit totusi limita la 1 mi­lion de lei, desi textul OUG preve­dea 200.000 lei. Totodata, inregis­tra­rile ambientale sau accidentale pot fi folosite ca probe in infractiuni de coruptie sau contra persoanei, iar masura de a nu parasi localitatea sau tara de o persoana cer­cetata intr-un dosar penal poate sa fie luata si de procuror, nu doar de judecator, dar atunci cand este luata de procuror judecatorul sa o confirme in termen de maximum 48 de ore.