Trei subiecte au tinut capul de afis al plenului de ieri: batalia PSD pentru amendamentul care prevedea alegerea presedintilor Consiliilor Judetene prin vot uninominal, tentativa (nereusita) a UDMR si a PC de a scadea pragul electoral la 3% si propunerea PSD si PD-L de modificare a modalitatii de distribuire a mandatelor in prima faza la nivel judetean, cele doua partide obtinind cistig de cauza, informeaza Cotidianul. Liberalii au obtinut adoptarea Legii votului uninominal facand concesii social-democratilor. Legea se aplica si la nivelul presedintilor de consilii judetene. Compromisul s-ar putea solda insa cu blocarea legii la Curtea Constitutionala. PSD si-a impus si metoda dorita pentru repartizarea mandatelor parlamentare, care nu vor fi castigate dupa scrutinul uninominal. PC si PRM au luat in calcul atacarea actului normativ la Curtea Constitutionala.Adevarul anunta ca voturile social-democrate au inclinat balanta votului in favoarea proiectului uninominal, fiind inregistrate la final 231 de voturi pentru, 11 optiuni peremiste impotriva si 18 abtineri in tabara. A fost nevoie insa de o serie de pauze de consultari si dispute de la tribuna Camerei pentru ca ultimele cereri ale PSD sa fie satisfacute. Dezbaterile au fost extrem de aprinse.

Basescu sta cuminte

Presedintele Traian Basescu a anuntat ieri, prin intermediul purtatorului sau de cuvant, Valeriu Turcan, ca nu va ataca la Curtea Constitutionala un eventual articol de lege privind alegerea prin vot uninominal a presedintilor de consilii judetene. "De altfel, aceasta prevedere se regasea si in varianta de lege pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea si ea nu a fost atacata la Curtea Constitutionala de seful statului", a spus Turcan. In pofida acestui anunt, Ziua precizeaza ca reglementarea privind alegerea prin uninominal a sefilor de consilii judetene ar putea fi atacata la Curte de PRM, care s-a opus vehement introducerii acestui amendament.

Ce prevede noul sistem electoral

-Alegerile se desfasoara intr-un singur tur de scrutin, iar teritoriul national este impartit in 42 de circumscriptii electorale, echivalente celor 41 de judete si municipiului Bucuresti

-Fiecare circumscriptie electorala are in componenta un anumit numar de colegii uninominale, echivalente cu numarul de mandate de deputati sau senatori repartizate pentru judetul respectiv. In proportie de 95% se pastreaza acelasi numar de mandate existent la alegerile din 2004, deci vor fi 330 de colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si 135 la Senat, norma de reprezentare fiind de 70.000 de locuitori pentru un deputat si 160.000 pentru un senator.

-Pragul electoral pentru partide este de 5%; exista si un prag alternativ care da dreptul de a accede in Parlament partidelor care nu au facut pragul electoral, dar au candidati cistigatori in 6 colegii uninominale la Camera si in 3 colegii uninominale la Senat

-In fiecare colegiu, un partid politic are dreptul sa inscrie un singur candidat; alegatorul voteaza punind stampila pe un singur candidat la Camera si pe un singur candidat la Senat

-Candidatii care obtin intr-un colegiu uninominal 50% plus 1 vot devin automat parlamentari; daca partidul din care fac parte nu a trecut pragul electoral, respectivii nu intra in Parlament. Toate voturile obtinute de candidati se insumeaza la zestrea judeteana si pe tara a partidelor din care fac parte.

Citeste si:

-Celelalte mandate se vor atribui in felul urmator: se calculeaza, intr-o prima etapa, cite mandate revin fiecarui partid intr-o circumscriptie electorala; se scad (daca exista) mandatele obtinute direct de partide in respectivul judet, prin cistigarea cu majoritate calificata a unui colegiu; urmeaza ca la nivelul fiecarei circumscriptii sa se constituie o „lista de partid“, in care vor fi trecuti candidatii respectivului partid in ordinea descrescatoare a voturilor obtinute. La nivel de circumscriptie/judet se atribuie mandate celor mai bine plasati candidati din partidele care au dreptul la mandate, dar numai in functie de coeficientul electoral obtinut. Exista posibilitatea ca in urma acestei faze a distribuirii sa nu se atribuie toate mandatele dintr-un judet. Cele neatribuite se redistribuie in functie de procentul obtinut la nivel de tara de catre partide, tot candidatilor cel mai bine cotati in partidele lor din judetele respective. Nu este posibil ca vreun mandat de parlamentar „sa plece“ intr-un alt judet.

- In premiera, romanii cu domiciliu in strainatate isi aleg - dintre ei - patru deputati si doi senatori

-Presedintii de Consilii Judetene se aleg prin vot uninominal intr-un singur tur de scrutin, cistigator fiind declarat cel care obtine majoritatea simpla.


Suspectat de neconstitutionalitate

Conform EVZ, Pe holurile parlamentului circula un scenariu conform caruia aceasta prevedere a fost introdusa special ca legea sa poata fi contestata la Curte, iar votul uninominal sa fie tergiversat. O lacuna: desenarea colegiilor a fost amanata Legea are insa si alte puncte vulnerabile.Unele dintre ele au fost ridicate in dezbaterile de ieri din plenul Camerei Deputatilor, dar trecute cu vederea. Un exemplu ar fi faptul ca romanii plecati la munca in strainatate, dar care sunt inregistrati cu domiciliul in tara, nu vor putea vota. Dreptul la vot prevazut in Constitutie le va fi, practic, incalcat si celor care fac parte din birourile sectiilor de votare.

Legea prevede ca poti vota doar la sectia la care esti arondat. Membrilor sectiilor de votare nu le va fi permis sa voteze la sectia unde lucreaza. De asemenea, ei nu pot vota nici pe liste suplimentare, deoarece au fost interzise. Nu in ultimul rand, controversele care vor amana aplicarea votului uninominal vor aparea in privinta trasarii colegiilor electorale, sarcina pasata unei comisii parlamentare. Proiectul elaborat de comisie va trebui aprobat de guvern. Aceasta problema va conduce la noi discutii, dat fiind faptul ca trasarea colegiilor poate influenta rezultatele alegerilor.

Da ori ba?

Adevarul a tinut sa afle si parerea unui politolog, iar profesorul Alexandru Radu afirma ca legea adoptata in parlament nu are nicio legatura cu dezbaterile care s-au purtat pe tema votului uninominal. „Este o pacaleala pentru ca nu introduce acest tip de scrutin. De fapt, scrutinul de tip proportional, practicat acum in Romania, se asociaza cu votul in circumscriptii uninominale. Este o pacaleala, in sensul ca promotorii dezbaterii ne-au creat asteptarea pentru un tip de scrutin majoritar. Adica regula de impartire a mandatelor sa fie cea a majoritatii", spune Alexandru Radu. El atrage atentia asupra faptului ca va continua sa existe un prag electoral de cinci la suta.
„Trebuie sa ne gandim ca un cetatean poate vota un candidat dintr-un partid care nu trece pragul electoral, iar acel candidat nu va lua mandatul. Acesta se va redistribui catre un candidat al unui partid care a trecut pragul", explica profesorul de politologie. Alexandru Radu a aratat insa ca acesta este motivul aparitiei unui prag alternativ, in sensul ca un partid care a castigat trei colegii la Senat obtine mandatele respective, chiar daca nu a indeplinit coeficientul electoral impus.