Cat a platit Romania pentru jurnalistii rapiti?

Un document oficial arunca in aer declaratiile autoritatilor romane cu privire la eliberarea jurnalistilor romani rapiti in Irak acum trei ani. Decizia Curtii Federale de Casatie din Irak, prin care Mohammad Munaf scapa temporar de streag, cuprinde un pasaj din care reiese clar ca rapitorii au primit „o recompensa“ dupa negocieri cu „guvernul roman“. Potrivit EVZ, pana in acest moment, atat reprezentatii presedintiei, cat si cei ai guvernului au negat vehement faptul ca pentru viata lui Ovidiu Ohanesian, lui Marie-Jeanne Ion si lui Sorin Miscoci s-ar fi platit vreo recompensa. Insa zvonuri privind plata unei rascumparari pentru eliberarea jurnalistilor au existat inca de la momentul eliberarii lor, desi atunci presedintele Traian Basescu a declarat ca pentru aceasta nu s-a facut nici o concesie de politica externa "prezenta si viitoare” si nu s-a platit nici o rascumparare.

Basescu neaga orice rascumparare

„Dupa negocieri cu guvernul roman si primirea unei recompense, rapitorii au eliberat victimele.“ Aceasta fraza, cuprinsa in sentinta Curtii Federale de Casatie irakiene in dosarul in care este acuzat si Mohammad Munaf, reprezinta prima confirmare a unei ipoteze care pana acum a fost negata de cele mai inalte institutii romane: ca eliberarea a fost platita de autoritatile de la Bucuresti.
Pe 22 mai 2005, ziua in care a fost anuntata eliberarea celor trei, Traian Basescu declara: „Statul roman nu si-a negociat nici politica externa prezenta si viitoare si nici nu a platit rascumpararea ziaristilor“. Presedintele a mai explicat, in aceeasi zi, ca „plata vreunei rascumparari ar fi insemnat ca de-a doua zi fiecare cetatean roman ar fi fost periclitat, oriunde pe glob“. Aceeasi pozitie a fost luata atunci de catre toate autoritatile romane.

Autoritatile romane au platit in bani eliberarea celor trei ziaristi rapiti in Irak acum trei ani. Informatia apare in decizia Curtii irakiene de Casatie, prin care a fost anulata condamnarea la moarte a cetateanului irakiano-american Mohammad Munaf, precizeaza Antena 3. Documentul arata ca „rapitorii au eliberat victimele dupa ce au negociat cu autoritatile romane si au primit o rascumparare”. Dupa ce jurnalistii au ajuns in tara, presedintele Traian Basescu a refuzat sa vorbeasca despre conditiile eliberarii celor trei. A precizat atunci doar ca va trebui sa mai asteptam 50 de ani pentru a afla adevarul in legatura cu eliberarea. Foarte categoric a fost insa premierul Calin Popescu Tariceanu, care declara ferm ca statul roman nu a platit nicio rascumparare.

Milioane de euro

Zvonurile au fost alimentate si de articolele din presa italiana si franceza, potrivit carora pentru eliberarea alor nostri, dar si a ziaristei franceze Florence Aubenas si a ziaristei italiene Giuliana Sgrena s-ar fi platit milioane de euro. Ba chiar zeci de milioane. Si Sgrena a declarat intr-un interviu ca a auzit ca s-a platit o rascumparare pentru eliberarea sa. In plus, cotidianul britanic The Times a mentionat Romania printre statele care au platit rascumparari pentru eliberarea cetatenilor lor, finantand astfel, involuntar, operatiunile insurgentilor. Jurnalul National aminteste ca avocatii americani ai lui Munaf au depus la Curtea Suprema a SUA o notificare privind decizia tribunalului irakian de casare a sentintei de condamnare la moarte, in conditiile in care instanta americana urmeaza sa audieze, la 25 martie, cazul cetateanului americano-irakian aflat in custodia fortei multinationale din Irak.

Motivarea Curtii irakiene

Decizia, obtinuta prin intermediul avocatului lui Munaf, Jonathan Hafetz, citeaza elemente din rechizitoriu, refacand filmul rapirii in viziunea procurorilor din Bagdad care au cerut condamnarea la moarte a lui Munaf si a celor cinci complici ai sai: „La data incidentului, pe 28 martie 2005, trei jurnalisti romani calatoreau in masina condusa de acuzatul Muhammad Munaf Muhammad, cand au fost rapiti de indivizi inarmati in apropierea districtului al Jami’a. Dupa negocieri cu guvernul roman si primirea unei recompense, rapitorii au eliberat victimele. Declaratiile lor nu au fost documentate pe parcursul investigatiei, din cauza plecarii lor catre Romania, desi reprezentantul Ambasadei Romane a documentat rapoarte ale incidentului. In urma colectarii de informatii, s-a stabilit ca operatiunea de rapire fusese planificata in Romania de un om de afaceri sirian numit Haytham al Umar (Hayssam Omar - n.r.) (...)“, scrie in motivarea Curtii Federale irakiene.

Decizia Curtii irakiene de Casatie prin care a fost gratiat Munaf invoca in mod clar o negociere. Documentul a fost publicat la 19 februarie si descrie evenimentele care au urmat rapirii ziaristilor. Conform agentiei Mediafax, in variana in limba engleza depusa la Curtea Suprema a Statelor Unite, traducerea actului precizeaza ca „dupa ce au negociat cu autoritatile romane si au primit o rascumparare, rapitorii au eliberat victimele.”

Achitarea lui Munaf scoate la lumina adevarul

Decizia Curtii irakiene de Casatie privind anularea condamnarii la moarte a lui Mohammad Munaf, depusa la Curtea Suprema a SUA, contine o referire la faptul ca rapitorii celor trei ziaristi romani i-au eliberat pe acestia dupa ce au negociat cu autoritatile romane si au primit o rascumparare.
Avocatii americani ai lui Munaf au depus la Curtea Suprema a Statelor Unite o notificare privind decizia tribunalului irakian de casare a sentintei de condamnare la moarte, in conditiile in care instanta americana urmeaza sa audieze, la 25 martie, cazul cetateanului americano-irakian aflat in custodia fortei multinationale din Irak.

Curtea Federala de Casatie irakiana a decis, la 29 ianuarie 2008, ca hotararea de condamnare la moarte prin spanzurare a lui Munaf si a celorlati cinci acuzati a avut la baza vicii de procedura (inclusiv transcriere gresita a numelor) si erori in aplicarea legii si a stabilit anularea acesteia.
Decizia Curtii de Casatie, publicata la 19 februarie, descrie evenimentele care au urmat rapirii ziaristilor, conform documentelor de ancheta si urmarire. Astfel, cei trei ziaristi romani au fost rapiti, la 28 martie 2005, in apropierea cartierului Jamita, in timp ce se aflau in masina condusa de Mohammad Munaf. "Dupa ce au negociat cu autoritatile romane si au primit o rascumparare, rapitorii au eliberat victimele", afirma documentul, conform traducerii in engleza depuse la Curtea Suprema a Statelor Unite.
Mohammad Munaf a fost ghid pentru Marie Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian, rapiti, in 28 martie 2005, in Irak. Munaf a fost luat ostatic alaturi de acestia timp de 55 de zile si a fost arestat de armata americana, dupa eliberarea lor, fiind banuit de complicitate, adauga Ziua. Judecat de un tribunal irakian si condamnat la moarte prin spanzurare, Munaf a sesizat justitia americana, apreciind ca nu a beneficiat de un proces echitabil. Curtea federala de Apel din Washington a considerat, in aprilie 2007, ca nu are nici o autoritate asupra lui Munaf, deoarece el este detinut de o forta internationala si a fost condamnat de un stat suveran. Cu toate acestea, in luna decembrie a anului trecut, Curtea Suprema a Statelor Unite a acceptat sa examineze cazul sau. Avocatii lui Munaf au declarat ca decizia Curtii de Casatie irakiene nu modifica strategia apararii in procesul de la Curtea Suprema, care contesta intregul sistem de detentie prelungita a unor persoane, fara un proces corect intr-un tribunal american.