Romania are in momentul de fata 263 de militari dislocati in Kosovo, din care148 apartin Ministerului Apararii, iar 115 Jandarmeriei Romane. Ziua informeaza ca in cadrul misiunii condusa de NATO (KFOR), Armata participa cu o companie de infanterie (Detasamentul national roman de forte - ROFND-85 de militari), in cadrul detasamentului italian din Grupul de Lupta Multinational de Vest (MNTF-W). Acestia sunt dislocati la Gorazdevac, in apropierea orasului Pec. Un numar de 21 de militari, personal de stat major, se afla sub Comandamentul misiunii KFOR (KFOR HQ), cantonati la Pristina. Mai avem un ofiter si in Comandamentul NATO HQ, de la Sarajevo.

Din punct de vedere al serviciilor de informatii, Ministerul Apararii are in Kosovo 11 militari in KFOR HQ si 30 de militari in structura de informatii a Grupului de Lupta Multinational de Est (MNTF-E).In baza solicitarii ONU, adresata Romaniei si aprobata de Parlament, Jandarmeria Romana desfasoara, incepand cu data de 22 februarie 2002, misiuni de mentinere a pacii in Kosovo. Efectivele participante la aceasta misiune totalizeaza 115 oameni. In prezent, campu

Misiunea romana din Kosovo a suscitat dezbateri, in conditiile in care Romania nu recunoaste independenta Kosovo. Ministrul apararii, Teodor Melescanu, si ministrul internelor si reformei aadministrative, Cristian David, au fost audiati in Comisia de aparare a Senatului. Presedintele Comisiei, Cristian Diaconescu, a apreciat, ieri, ca România poate decide retragerea politistilor si jandarmilor din Kosovo, invocând existenta unor vicii în Rezolutia 1244 a Consiliului de Securitate, fara a încalca memorandumul semnat în 2002 cu ONU.

Citeste si:

„România poate lua aceasta decizie, sigur, argumentându-si punctul de vedere. Nu cred ca ar reprezenta o încalcare a memorandumului din 2002 prin care s-a angajat sa participe“, a mentionat senatorul PSD, citat de Mediafax. Potrivit Gardianul, aceasta rezolutie consacra „inviolabilitatea frontierelor Republicii Serbia“. „Aceasta rezolutie are, în acest moment, un viciu de fond“, a sustinut social-democratul. „În conditiile în care Uniunea Europeana doreste sa se angajeze în Kosovo, va fi nevoie fie de o alta rezolutie a Consiliului de Securitate, cu posibilitati mai mici sau mai mari de a fi adoptata, fie de un angajament la nivelul tuturor statelor membre ale UE“, a apreciat Cristian Diaconescu. Ministrul internelor a spus insa ca instrumentele juridice sunt la dispozitia UE, cât si la dispozitia Natiunilor Unite.

Autoritatile romane, decise sa nu recunoasca independenta Kosovo, au hotarat totusi mentinerea trupelor de militari si jandarmi in provincie. Atitudinea aparent oscilanta a Romaniei este vazuta de Iulian Fota, directorul Colegiului National de Aparare, ca rezultat al faptului ca "pe de-o parte, Romania trebuie sa fie un bun membru al UE, iar pe de alta este ingrijorata de o situatie care s-ar putea constitui intr-un precedent". In acelasi sens, Michael Radu, cercetator la Institutul pentru Politica Externa din Philadelphia, ne-a explicat ca mesajul pe care il trimite Bucurestiul prin mentinerea trupelor in Kosovo este "in principiu, acelasi ca si cel dat de celelalte tari din UE care refuza recunoasterea «Republicii Kosovo», anume ca, desi este o idee periculoasa si «ilegala», Romania ramane solidara cu aliantele fata de NATO si UE."

Cu toate ca prezenta soldatilor romani in Kosovo ar putea echivala cu o recunoastere a independentei provinciei, ministrul Apararii, Teodor Melescanu, a declarat ieri ca Romania isi mentine trupele de militari care se afla deja in Kosovo. De altfel, Romania Libera precizeaza ca dupa proclamarea independentei Kosovo trupele romanesti din acea zona aflate sub mandat ONU vor fi transferate, in circa 120 de zile, catre misiunea UE – EULEX. Teodor Melescanu a adaugat insa ca o suplimentare a numarului militarilor romani "ar putea ridica probleme reale legate de statutul si de baza juridica a prezentei lor acolo", ceea ce s-ar putea realiza numai in cazul in care Serbia ar formula o cerere in acest sens. Pe de alta parte, retragerea fortelor romane din Kosovo ar trebui analizata din perspectiva consecintelor, crede ministrul de Interne, Cristian David.