Mungiu schimba regulile Oscarului

„Rezultatul selectiei nu e remarcabil din cauza filmelor care au ajuns pe lista scurta - nu e ca si cind niste lungmetraje ridicole ar fi ajuns pe ea -, ci din cauza peliculelor care au ramas pe dinafara“, a declarat Mark Johnson, presedintele Comitetului pentru nominalizarea filmelor straine la Oscar, citat de „Washington Post“. Johnson a desemnat cele mai grave omisiuni din lista scurta a lungmetrajelor candidate la statueta, si anume „4, 3, 2“ si „Persepolis“, de Marjane Satrapi si Vincent Paronnaud, subliniind ca „e de neconceput ca aceste pelicule nu figureaza pe lista“, informeaza Cotidianul.

Presedintele Comitetului pentru nominalizarea filmelor straine la Oscar a recunoscut si ca procesul de selectie, care a fost reformat acum doi ani, trebuie modificat din nou si a promis ca va prezenta aceasta initiativa board-ului Academiei. Institutie responsabila pentru schimbarea regulilor, board-ul va primi sesizarea imediat dupa 24 februarie, data la care membrii Academiei Americane de Film (AAF) isi decerneaza premiile in acest an. Reactia lui Johnson a survenit pe fondul unei controverse declansate de presa americana. Scott Foundas, criticul de film de la „LA Weekly“, a scris un material intitulat „Cum spui scandalul Oscarurilor in romaneste?“, in care numea ziua anuntarii listei scurte una infama in istoria AAF, iar Jack Matthews ii tine isonul cu articolul „Sperantele de Oscar ale lui '4, 3, 2>>, avortate“ de pe blogul sau aferent „Daily News“, comparind nedreptatea comisa in ceea ce il priveste pe Mungiu cu aceea care l-a impiedicat pe Akira Kurosawa sa ia Oscarul. Matthews concluzioneaza: „Daca au existat filme romanesti mai bune decit '4, 3, 2>> in 2007, ii invidiez pe criticii de film de la Bucuresti“.

Potrivit EVZ, Desi e valabila din 1936, procedura a ramas o enigma chiar si pentru votanti.In 80 de ani de Oscaruri, nici presa de peste Ocean, nici membrii Academiei Americane de Film n-au descalcit pe deplin cum se impart ravnitele statuete. Sistemul de vot e valabil din 1936, cand a fost propus de compania Pricewaterhouse Coopers, cea care se ocupa de numarat si in ziua de astazi, dar e suficient de complicat incat sa ramana pe jumatate neinteles.

Recent, reprezentantii companiei au explicat pas cu pas, pentru jurnalistii americani, cum se voteaza la Oscar. Ce nume s-au regasit mai des la „numara-toare” pentru editia din 2008 vom afla maine, cand vor fi anuntate nomina-lizarile, in prima transmisiune live pe internet, pe site-ul dedicat ceremoniei.

O Academie cu 16 ramuri

Academia Americana de Film (Academy of Motion Picture Arts and Sciences) e singura din showbiz care pastreaza sistemul de vot preferential de acest tip si una dintre ultimele care n-a renuntat la votul clasic pe hartie, in favoarea unuia computerizat.

Cei aproape 6.000 de membri ai Academiei sunt impartiti in 16 ramuri (actori, producatori, regizori, sunetisti, monteuri, comitetul pentru film strain etc.), care isi desemneaza, fiecare pe terenul propriu, nominalizatii. Cel mai numeros grup e cel al actorilor, cu peste 1.250 de reprezentanti. Toti membrii isi exprima optiunea la o singura categorie si cea mai importanta, Cel mai bun film.