Potrivit Cotidianul, Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH), impreuna cu alte ONG-uri, printre care Centrul de Resurse Juridice (CRJ), Asociatia Pro Democratia (APD) si Institutul pentru Politici Publice (IPP), a intocmit un set de propuneri pentru modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si a Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, pentru ca autoritatile statului sa fie cit mai transparente.

Romania libera adauga ca exista institutii care nu se supun nici unei legi privind transparenta, in acest sens Guvernul fiind dat ca exemplu. Hatneanu a aratat ca "hotararile de Guvern nu sunt supuse dezbaterii publice. In acest moment, toata activitatea Executivului poate fi considerata secreta. Nu avem acces la nici un act discutat in sedintele de Guvern". Aceasta situatie a fost exemplificata printr-un caz absurd. APADOR-CH a facut o cerere prin care solicita stenogramele sedintelor de Guvern prin care s-au acordat ajutoare financiare pentru RAFO Onesti. Organizatia a primit, dupa doi ani de procese, doua dintre stenograme. A treia a fost clasificata cu o zi inainte de termenul limita de predare. Pentru a avea acces la aceasta ultima stenograma, guvernantii le-au cerut celor de la APADOR-CH un certificat care permite accesul la informatiile secrete (ORNIS).

Un alt exemplu de "transparenta" institutionala: aceeasi organizatie a cerut SRI un document in baza Legii 544/2001 privind accesul la informatiile de interes public. Serviciul nu a dat nici un raspuns, drept pentru care a fost dat in judecata. In timpul procesului, SRI a sustinut ca respectivul document este clasificat. Organizatia a cerut actul prin care s-a decis clasificarea respectivelor informatii. Raspunsul naucitor al SRI a fost ca documentul prin care s-a decis clasificarea informatiilor a fost, la randul sau, clasificat.

Criticile societatii civile vin in contextul in care Ministerul de Interne (MIRA) a propus in urma cu 3 saptamani abrogarea legilor transparentei decizionale (544/2001 si 52/2003) si includerea lor intr-un pachet mai larg, numit cod de procedura administrativa. La aflarea acestei propuneri, organizatiile neguvernamentale au protestat, fapt care a determinat Guvernul sa-si retraga propunerea, cele doua legi fiind in vigoare. MIRA a facut acest anunt doar printr-un comunicat de presa. "Noul cod administrativ promovat de MIRA este foarte slab. In acest moment, proiectul propus de minister este in dezbatere. Nu o sa ne lasam asa usor. Avem 130 de procese impotriva unor institutii. Organizatiile neguvernamentale incomodeaza deoarece uzeaza de aceste legi ale transparentei", a aratat Violeta Alexandru, directoarea Institutului de Politici Publice