Autoritatile de sanatate publica au ascuns opiniei publice, vreme de peste 11 luni, cele 18 formulare europene care garantau dreptul romanilor, de a beneficia de tratament medical in tarile membre ale Uniunii Europene - pe baza asigurarilor de sanatate platite in Romania. Practic, Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate au blocat, prin tacere, aplicarea Regulamentelor europene de securitate sociala, care consfintesc si dreptul cetateanului european de a accesa servicii medicale oriunde in UE. Si poate chiar au luat vieti care ar fi putut fi salvate in spitalele din strainatate.

Un alt act normativ - la fel de putin mediatizat - asigura accesul pacientilor care nu pot fi tratati in Romania la servicii medicale in strainatate, inclusiv in afara UE. Comisia Europeana poate ajunge sa sesizeze Curtea Europeana de Justitie in cazul in care constata ca un stat membru nu si-a indeplinit obligatiile ce decurg din semnarea Tratatului de Aderare, in speta aceea de a asigura accesul liber al cetatenilor la benefiiciile medicale care decurg din aderarea Romaniei la UE. Romanii au aflat despre formularul E 112 si despre existenta celorlalte documente privind dreptul la acces la servicii medicale in UE, odata cu cazul fetitei Lianei Stanciu, bolnava de cancer, si al micutului Sebastian, nascut cu handicap din cauza neglijentei cadrelor medicale
Doar mediatizarea acestor drame a dus la descoperirea formularelor tinute le secret de catre autoritatile de sanatate publica. Mai grav este ca, pana in momentul in care opinia publica a aflat de existenta acestor drepturi, zeci sau sute de oameni au murit poate si din cauza faptului ca nu au putut beneficia in timp util de un tratament in strainatate.

Economii cu pretul unor vieti

Citeste si:

Problema modului in care pacientii romani pot ajunge sa se trateze, de la 1 ianuarie 2007, in statele UE nu a fost lamurita nici in al doisprezecelea ceas de la aderare. Opinia publica a aflat abia luna trecuta, insa nu de la autoritati, despre cele 18 formulare prin care romanii pot beneficia de servicii medicale in alte state membre UE. Asiguratii romani au aflat de la medicii straini ca pot fi trimisi la tratament, prin formularul E 112, intr-un spital din spatiul comunitar, in cazul in care nu pot fi tratati in timp util in Romania si daca prestatia medicala de care au nevoie este inclusa in pachetul decontat de CNAS. Astfel, din suma de 5,7 milioane de euro - alocata tratamentelor in strainatate in urma consultarilor cu experti europeni - s-au cheltuit mai putin de 250.000 de euro. Doar 14 romani au beneficiat de decontarea serviciilor medicale in UE in anul 2007, in timp ce alti 70 au primit formularul E 112 de la CNAS. Ca estimarile expertilor straini au fost departe de realitate arata un singur lucru: faptul ca autoritatile romane au tinut in sertar informatiile privind formularele europene. In consecinta, cele 5,5 milioane de euro, ramasi necheltuiti in 2007 din bugetul alocat prestatiilor medicale in strainatate se vor risipi catre spitale, farmacii sau servicii paraclinice dupa bunul plac al CNAS. Lipsa unor reglementari care sa faciliteze aplicarea formularelor europene in domeniul sanatatii ar putea duce la o gestionare dezastruoasa a sumei de 100 de milioane de euro (348 milioane RON), alocata prestatiilor medicale in strainatate pentru anul 2008.

Nicolaescu n-a vrut sa scoata normele

Nici acum lucrurile nu sunt foarte clare, nici pentru medici, nici pentru pacienti, din cauza haosului administrativ din Ministerul Sanatatii Publice (MSP), care ar fi trebuit sa asigure atat comunicarea in interiorul sistemului medical, cat si catre pacienti. Pe de o parte, Regulamentele europene care stau la baza eliberarii formularelor pentru tratament in strainatate trebuie sa fie adoptate in legislatia nationala ca atare, de la data aderarii, insa - pe de alta parte - autoritatile in domeniu sunt obligate sa emita acte normative care sa faciliteze aplicarea acestor regulamente. Mai precis, MSP, ca autoritate competenta in relatia cu UE, ar fi trebuit sa asigure instruirea personalului de la nivelul Directiilor de Sanatate Publica referitor la la formulare. Directiile ar fi urmat sa instruiasca ulterior directorii de spitale, care sa transmita informatia catre medici: cum sa completeze formularele si in ce conditii, deoarece eliberarea formularelor tine de decizia medicului. Acest lucru insa nu s-a intamplat, in momentul de fata neexistand reglementari, in domeniul sanatatii, care sa faciliteze aplicarea Regulamentului, care are doua componente majore: de sanatate si de protectie sociala. Spre deosebire de Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii - ca autoritate coordonatoare - si-a indeplinit sarcinile in domeniul aplicarii Regulamentului referitor la aplicarea regimurilor de securitate sociala. Astfel, pe langa instruirile organizate cu reprezentanti ai institutiilor din domeniul protectiei sociale, ministrul Muncii a publicat un Ordin pentru aprobarea Instructiunilior de aplicare a Regulamentului. O reglementare simiara ar fi revenit, in opinia medicilor, in sarcina ministrului Sanatatii, pe partea de aplicare a formularelor in domeniu. Ministrul Nicolaescu nu a facut, insa, acest lucru.