Nici Hagi, nici Nastase nu se considera vreun Mesia national

„De aur“, „legende vii“, nume la auzul carora taxiurile din Turcia, hotelurile din Japonia sau barurile din SUA te trateaza, pe tine, roman fiind, preferential. Realitatea TV i-a adunat pe Nadia, Hagi si pe Nastase in ajun de sarbatori sa incheie proiectul „Zece pentru Romania“ intr-o nota idilico-pasnica, in contrast strident cu dezbaterile de pe scena politica sau economica. Cei trei invitati ai lui Mihai Tatulici au reprezentat categoria sportivilor in acest an, iar Cristian Topescu, jurnalistul care le-a urmarit traiectoria, le-a fost alaturi pentru a le evoca anii de glorie.

„Performanta nu v-a stricat. Ati ramas normali“, constata aproape perplex Tatulici uitindu-se la cele trei foste glorii invitate in platou. Dupa ce si-a agatat racheta in cui, Ilie Nastase il aproba si recunoaste ca nu poate fi altfel decit in preajma zgurei: „Mi se pare incredibil sa ramii departe de spatiul competitional, de arena, dupa retragerea din activitate“. Nadia Comaneci, in schimb, este placut surprinsa sa observe normalitatea de care fosti sportivi de rangul ei au parte, la rindul lor, o data cu trecerea anilor: „E minunat ca se tine minte ce s-a intimplat acum 31 de ani, pentru ca avem tendinta sa uitam inclusiv ce s-a intimplat anul trecut“.

Citeste si:

Cit de romani ati fost in drumul spre performanta?, incearca o intrebare moderatorul, care scoate la iveala barometrul patriotismului sportiv. „Am facut sport colectiv, asa ca 18 ani am luptat pentru echipa nationala“, spune lucrurilor pe nume Hagi, insa, cu toate acestea, recunoaste ca ramine la fel de tributar fostelor echipe de club: Real Madrid, FC Barcelona sau Galatasaray. Sinceritatea l-a covirsit pe Nastase, care a recunoscut inocent ca juca mai prost pe cind reprezenta Romania in Cupa Davis decit atunci cind juca in nume propriu: „Aveam trac“.

Intr-un registru la fel de lejer, Tatulici si-a purtat invitatii prin superstitiile care i-au urmarit de-a lungul carierei sportive. Hagi a recunoscut nonsalant ca la 18 ani nu-si taia unghiile cu o zi inainte de meci. „Imi aranjam bandajul miinii cind evoluam la paralele, incepind cu mina dreapta si abia apoi treceam la stinga“, isi aduce aminte si Nadia. Iar Nastase nu se jeneaza nici el: „Imi spalam imediat sosetele dupa un meci cistigat. Cind am inceput sa cistig mai multi bani, imi luam de fiecare data echipament nou la un meci“.

Norocul insa ti-l faci cu mina ta, tine sa mentioneze cel supranumit Maradona din Carpati: „Golul inscris impotriva Columbiei la Mondialul din SUA (n.r.- studiat la nivel academic pentru traiectoria ciudata a mingii) nu a fost deloc intimplator“. Nu exista norocul de a cistiga, insa exista ghinionul sa pierzi, crede si fosta medaliata de la Montreal.