Noul brand de tara al Romaniei ar putea fi "raiul infractorilor", daca Parlamentul va adopta aceleasi amendamente la legile penale pe care le-a votat in unanimitate luna trecuta. In mediile diplomatice occidentale exista ingrijorarea ca aceste modificari vor intra in vigoare, deoarece Parlamentul are acum ultimul cuvant. Presedintele Traian Basescu este obligat sa promulge legea de aceasta data, dupa ce a retrimis-o legislativului spre examinare. Romania ar incerca o "inovatie surprinzatoare" ce socheaza
orice jurist, spun expertii juridici occidentali: perchezitii anuntate cu 24 de ore inainte, telefoane ascultate doar cu instiintarea suspectului, limita de 6 luni pentru anchete, inclusiv in cazuri complexe, ce privesc infractiuni economice sau transnationale. "Este un nonsens sa anunti dinainte suspectul de o perchezitie. Daca nu este o surpriza, perchezitia isi rateaza scopul", ne-a declarat Erich Samson, profesor de drept la Bucerius Law School din Hamburg. Contrara dreptului european ar fi si prevederea ca interceptarile telefonice sau electronice sa se faca doar dupa inceperea urmaririi penale, punandu-l astfel in garda pe suspect.

Statele occidentale sunt ingrijorate ca Parlamentul este pe cale sa instituie in Romania unul dintre cele mai permisive regimuri din lume pentru suspecti. Perchezitii pre-anuntate, ascultarea telefoanelor cu voie de la procurori sunt aberante in orice sistem juridic democratic si ar submina grav cooperarea internationala in combaterea crimei organizate, a retelelor teroriste sau a infractorilor online.
imaginea internationala a roma niei, si asa destul de sifonata, ar fi compromisa definitiv daca Parlamentul va adopta din nou schimbarile la Ordonanta de Urgenta 60/2006 care modifica principalele legi penale.

Presedintele Traian Basescu a refuzat sa promulge aceasta ordonanta, pe motiv ca ii favorizeaza masiv pe infractori, astfel incat Parlamentul este obligat sa o rediscute. Cum presedintele este obligat ca a doua oara sa promulge legea in forma votata de Legislativ, mingea se afla acum in terenul Parlamentului. Mai multi experti juridici occidentali avertizeaza ca, daca acele amendamente vor intra in vigoare, Romania ar deveni un "rai al infractorilor", iar cooperarea internationala in domeniul judiciar grav afectata. In mediile diplomatice occidentale exista temerea ca si de aceasta data senatorii si deputatii ar putea vota fara dezbateri semnificative aceleasi modificari criticate.

Expertii europeni socotesc ca Romania ar incerca o "inovatie surprinzatoare" ce socheaza orice jurist prin aceasta ordonanta de urgenta: perchezitii anuntate cu 24 de ore inainte, telefoane ascultate doar cu instiintarea suspectului, limita de sase luni pentru anchete, inclusiv in cazuri complexe, ce privesc infractiuni economice sau transnationale. "Este un nonsens sa anunti dinainte suspectul de o perchezitie. Daca nu este o surpriza, perchezitia isi rateaza scopul, asta e clar", ne-a declarat Erich Samson, profesor de drept la Bucerius Law School din Hamburg, specializat in Codul penal german. De exemplu, in Germania, ca si in majoritatea statelor democratice, ascultarile telefonice se pot face in secret si inaintea inceperii urmaririi penale si, desigur, fara anuntarea suspectului. si in Suedia Codul de procedura penala permite in faza preliminara urmarii penale ascultarea telefoanelor si urmarirea secreta a e-mail-urilor, inclusiv blocarea mesajelor. In Italia, in caz de urgenta, masura poate fi dispusa chiar de procuror, fiind supusa confirmarii judecatorului in termen de 24 de ore.

Pe de alta parte, limitarea anchetelor la sase luni ar fi "o prostie", considera profesorul german Erich Samson. Cu toate ca exista anchete ce dureaza poate prea mult, in Codul penal german nu exista decat indemnul ca "procuratura sa se grabeasca pe cat posibil".

"Singura limita impusa este la arestul preventiv, care nu poate depasi sase luni. Procurorul trebuie deci sa aiba motive intemeiate pentru a prelungi acest termen. Dar in rest nu exista limite temporale impuse anchetatorilor", explica Samson. In Germania nu pot fi atacati in instanta nici pasii procurorilor facuti intr-o ancheta, asa cum propun amendamentele romanesti. "Se pot face plangeri doar in cazul perchezitiilor sau arestului preventiv, dar aceste plangeri nu incetinesc ancheta sau procesul", spune expertul german. Intrebat ce s-ar intampla daca Bundestagul ar adopta asemenea amendamente, Samson ne-a raspuns ca "asa ceva ar fi inimaginabil la noi".

In domeniul infractiunilor online, unde legislatia romana actuala e si asa greoaie, suspectii ar fi ajutati de aceste amendamente sa isi stearga orice e-mail-uri sau date de pe harddisk-urile calculatoarelor ce i-ar putea incrimina. Pentru afacerile online - de la site-urile care vand produse la bancile care ofera tranzactii pe Internet - aceste masuri ar fi foarte negative si ar duce la masuri suplimentare de protectie, ce ar creste, fireste, costurile pentru consumatori.

Citeste si:

Clauza la cotitura

Efectele amendamentelor la Codul Penal si la Codul de Procedura Penala sunt chiar primul "obiectiv prioritar" stabilit pe lista de prioritati de Comisia Europeana impreuna cu Guvernul roman dupa aderarea la 1 ianuarie 2007. Chiar daca pe moment Bruxelles-ul a preferat tacerea, lasand ambasadele SUA si Marii Britanii sa traga semnalul de alarma, raportul de monitorizare din ianuarie va consemna cu siguranta efectele acestor amendamente daca ele vor trece in aceasta forma. Neindeplinirea obiectivelor poate atrage activarea clauzei de salvgardare, ce ar consta in nerecunoasterea sentintelor romanesti in spatiul european, ceea ce ar afecta domeniul de afaceri si cooperarea judiciara internationala.

Scurt tratat de protejare a infractorului

Modificarile aduse legilor penale prin Ordonanta de Urgenta numarul 60 din 2006, aprobata de Parlament, anuleaza probatiunile facute deja in dosarele penale. Presedintele Traian Basescu a refuzat sa promulge legea noua si a retrimis-o la Parlament pe motiv ca li se dau drepturi doar inculpatilor, iar pentru victime nu se asigura reparatii morale si materiale.

Noua lege, daca ar fi promulgata in forma actuala, ar largi drepturile invinuitilor pe care anchetatorii nu le-au respectat pentru simplul motiv ca ele nu apareau in norme. Legea va actiona retroactiv (art. 12 Cod Penal). Unele dintre prevederile acestei legi pot desfiinta anchete penale deja finalizate sau pot impiedica realizarea flagrantului, proba esentiala in toate infractiunile, mai ales in cele de mita si trafic de droguri.

Anularea probelor

Potrivit noii legi, "orice omisiune care apare pe parcursul administrarii unui mijloc de proba atrage dupa sine nulitatea absoluta". Spre exemplu, daca procesul-verbal de perchezitie si ridicare a obiectelor nu contine descrierea amanuntita a inscrisurilor si obiectelor descoperite si ridicate, se anuleaza probele respective. O astfel de chichita poate anula probe clare de luare de mita. Potrivit art. 67 CPP, daca cel care face procesul-verbal de perchezitie uita/omite sa scrie un mic amanunt (spre exemplu, ca ramele de termopan sunt grena - vezi dosarul fostului premier Adrian Nastase), acele obiecte (termopanele) dispar definitiv ("nulitatea absoluta") ca proba din dosar pe motiv ca s-a incalcat legea ("descrierea amanuntita"). Un alt avantaj pentru invinuit/inculpat este acela ca poate contesta rand pe rand probele, ori de cate ori vrea el, fiindca numarul de cereri de contestare cu acelasi obiect nu este limitat. Spre exemplu, daca armele primite drept mita de catre serban Mihailescu (potrivit rechizitoriului) nu au fost amanuntit descrise, ele dispar ca probe in dosar si o data cu ele dispar si acuzatiile, se evapora dosarul.