Izbucnita in anii cenusii ai comunismului romanesc, in contextul in care in Uniunea Sovietica incepuse sa se vorbeasca despre "perestroika" si "glasnost", revolta din 1987 a muncitorilor brasoveni a avut un caracter social, apoi politic si a constituit o etapa in lupta anticomunista incheiata in 1989.

Revolta de la Brasov a avut loc intr-o Romanie in care Nicolae Ceausescu instaurase un regim neostalinist cand statul roman devenise din ce in ce mai izolat pe plan politic chiar si fata de Uniunea Sovietica, comenteaza NewsIn.

In blocul comunist avusese loc incepand cu 1985, cand la conducerea Uniunii Sovietice (URSS) a venit Mihail Gorbaciov, o schimbare paradoxala de roluri, de neconceput cu 20 de ani in urma. Practic, din exportator de totalitarism, o data cu venirea lui Gorbaciov in fruntea URSS, acest stat s-a transformat in promovator de reforma, dar reforma a sistemului comunist, fara a se pune problema inlaturarii acestui regim.

Daca in 1956 si 1968, Hrusciov respectiv Brejnev, liderii sovietici de la acea vreme, au intervenit in Ungaria si Cehoslovacia ca sa opreasca reformele din aceste doua state pentru ca ele sa nu iasa din orbita URSS, de la jumatatea anilor '80, Gorbaciov a initiat reforma (perestroika) si transparenta (glasnost) si a cautat sa promoveze ambele concepte si in randul statelor comuniste.

Condusa de un dictator refractar la aceste reforme, Romania devenea din ce in ce mai inchisa pana si in relatiile cu celelalte state comuniste. Mai mult decat atat, din cauza deciziei luate de Nicolae Ceausescu in 1981 - aceea de a se achita integral datoria externa a Romaniei, care se ridica la circa 10 miliarde de dolari - romanii au inceput sa traiasca din ce in ce mai prost si sa cumpere alimentele de prima necesitate pe cartele.

In acest context a izbucnit revolta muncitorilor de la Intreprinderea de Autocamioane Brasov care a imbracat, intr-o prima etapa, un caracter social, oamenii fiind nemultmuti de retinerile nejustificate din salariu. Revolta a capatat pe parcurs si un caracter politic, atunci cand protestatarii au inceput sa scandeze lozinci anti-ceausite. Muncitorii, carora li s-au adaugat pe parcurs si alti cetateni, au mers la Comitetul Judetean din Brasov, cel mai inalt organ local pe linie de partid, pe care l-au atacat si devastat, dupa ce conducerea uzinei si autoritatile refuzasera sa negocieze cu ei si ii amenintase.

Citeste si:

Aparatul comunist de reprimare a intrat in actiune si, in urmatoarele zile au fost arestate cateva sute de persoane, majoritatea celor retinuti fiind batuti, torturati si amenintati ca vor fi condamnati la moarte. Anchetarile au fost facute la Brasov, dar unii dintre muncitori au fost ulterior trimisi si la Bucuresti, comenteaza NewsIn.

In urma procesului care a avut loc in 1988, cateva zeci dintre protestatarii de la Brasov au fost condamnati cu pedepse la locul de munca sau deportati in alte localitati.

Revolta muncitorilor brasoveni, desi infranta, a aratat gradul de nemultumire al populatie fata de politica de infometare dusa de Nicolae Ceausescu, dar a scos la iveala si ostilitatea romanilor fata de sistemul totalitar comunist.

Fata de celelalte state din lagarul socialist, unde au existat mai multe actiuni anti-comuniste de masa, cu unele exceptii - cum au fost momentul Brasov 1987 sau greva minerilor din Valea Jiului din 1977 - Romania nu a cunoscut asemenea evenimente, ceea ce sporeste importanta putinelor momente de acest fel.

Momentul 15 noiembrie 1987 a reprezentat dovada lipsei de popularitate a sistemului comunist din Romania si a deschis drumul spre revolutia din 1989.