Lordul Anthony Giddens este unul dintre cei mai influenti sociologi, autorul sau editorul a peste 40 de best-seller-uri academice si "guru" al fostului premier britanic Tony Blair. Giddens a popularizat conceptul "celei de-a treia cai" in politica, idee ce a influentat partidele social-democrate din lume. Nascut in Edmonton, nordul Londrei, a fost intaiul membru al familiei sale care a urmat o facultate. Pana in 1997 a fost profesor de Sociologie la Cambridge, apoi decanul London School of Economics. In iunie 2004, a devenit membru al Camerei Lorzilor. In tot acest timp a ramas un dedicat suporter al echipei sale locale de fotbal, Tottenham Hotspur. Saptamana trecuta, profesorul Gibbens a vizitat Romania la invitatia sefului Departamentului de Educatie Publica si Cercetare al PSD, Ana Birchall. El a sustinut, la sediul Facultatii de Sociologie a Universitatii Bucuresti, o dezbatere publica pe tema "Este modelul social european posibil in Romania?". Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa. Profesorul Giddens a avut amabilitatea sa acorde un interviu in exclusivitate ziarului ZIUA.

Ati avut un puternic impact asupra evolutiei noilor laburisti. Daca, in loc sa fi fost "guru-ul" lui Tony Blair, ati fi al liderilor PSD, ce sfaturi le-ati da?

Nu sunt in pozitia de a le da sfaturi social-democratilor romani. Pot doar sa vorbesc la nivel general. Toate partidele de centru stanga de succes din Europa, din lume, au o caracteristica in comun: propensiunea de a inova si reforma, luand decizii dure chiar si atunci cand acestea risca sa-i supere adeptii lor traditionali. Acest proces nu inseamna doar crearea de noi politici, ci si incercarea de a schimba cultura politica, ambele atat printre elite, cat si in randul populatiei. In tarile care au trait experienta comunismului putina lume ar dori o intoarcere la acest sistem, exista totusi o tendinta naturala, mai ales din partea generatiilor mai vechi, de revenire la ceea ce pare, privind retrospectiv, o diminuare a sigurantei.

In Europa exista modelul social scandinav, cel anglo-saxon... Care model social european ar putea functiona cel mai bine in Romania?

Romania n-ar trebui sa incerce sa copieze nici-un model social. Important este sa se uite, nu doar la Europa, ci la intreaga lume, pentru a gasi politicile care functioneaza cel mai bine. Experienta scandinava este in mod cert instructiva si indica o cale in ceea ce priveste unele aspecte vitale. Ea arata ca este posibil sa creezi o economie de afaceri prietenoasa, in care sa fie mentinuta o justitie sociala de calitate. Cele mai importante elemente: reforma pietei muncii, incercarea de a oferi securitate si flexibilitate prin reprofilare si printr-o politica activa a angajarilor, investitii in educatie si reforma educatiei; investitii in IT; reforma pensiilor, in asa fel incat varstnicii sa poata lucra daca vor s-o faca, plus reorientarea investitiilor spre femei si copii, reforma statului, care sa stopeze risipa de bani si coruptia, precum si descentralizarea.

Date fiind trendurile si evolutiile politice din tarile europene, credeti ca social-democratii au sanse sa redevina principala forta politica a Parlamentului European la alegerile din 2008?

Problemele cele mai importante ce se configureaza pe scena Uniunii Europene in 2008 vor fi reusita Tratatului de Reforma si obtinerea certitudinii ca revizuirea bugetului va duce la rezultate reale. Este nevoie de reformarea politicii pentru agricultura astfel incat sa se obtina fonduri pentru a finanta politici care vor ajuta Europa sa fie competitiva. Fortele de centru-stanga din Parlamentul European trebuie sa depuna eforturi serioase pentru a realiza aceasta reforma. Dar eu nu cred ca au vreo perspectiva apropiata sa devina o majoritate.

Citeste si:

Cum vedeti evolutia stangii in Romania, avand in vedere ca social-democratii romani au aproximativ 20% in sondajele de opinie? Scaderea aceasta este, dupa parerea Dvs., din cauza unei crize de lideri sau de proiecte?

Un partid de centru-stanga ar trebui sa tinteasca spre un procent mai mare de 30%. Conform experientei internationale, sunt necesare mai multe lucruri. Mai intai, un astfel de partid ar trebui sa se prezinte drept unul al viitorului, si nu al trecutului. Si unul care nu doar apara interese de principiu, ci unul care si sa actioneze in favoarea marii majoritati a populatiei. In al doilea rand, este vorba despre initierea unui apel la tanara generatie, la femei, precum si la alte categorii de electori. Sunt de ajutor mesajele puternice in favoarea crearii de locuri de munca si politicile in sprijinul familiei. In al treilea rand, partidele de centru-stanga trebuie sa aiba puncte de vedere foarte clare in ceea ce priveste chestiunile in care si-au dovedit slabiciunea de-a lungul istoriei, precum si acolo unde au lasat domenii in care Dreapta a prevalat. Unul dintre acestea este, spre exemplu, identitatea nationala, care, in zilele noastre, tinde sa devina un punct forte al partidelor de dreapta si chiar al celor de extrema dreapta. Centru-stanga are nevoie de un mesaj clar privitor la ce fel de tara este si ar trebui sa fie Romania, un mesaj care sa fie in egala masura emotional si cognitiv. Managementul partidului este, in mod cert, un suport important. Partidul Laburist din Marea Britanie nu a fost la putere vreme de 18 ani, cat timp a fost divizat din pricina conflictelor dintre personalitati si a celor ideologice. Tony Blair a impus o puternica disciplina de partid, dar si o noua agenda.

Cum ar putea fi rezolvata problema etniei rrome pe plan national si european?

Nu sunt in nici-un fel un expert in problematica rroma, desi un student de-al meu si-a scris teza de doctorat pe acest subiect. Cred ca toata lumea recunoaste ca este o chestiune dificila si ca Uniunea Europeana trebuie sa se implice (ceea ce, intr-adevar, face prin rapoartele elaborate de Comisia Europeana). Simultan, rromii sunt o minoritate opresata, dar si un grup care-si afirma viguros cultura si modul de viata proprii. Eu cred in multiculturalism, dar pentru mine asta nu inseamna ca diferentele culturale primeaza asupra legilor si obligatiilor nationale si internationale. Dimpotriva. De exemplu, rromii ar trebui obligati sa-si trimita copiii la scoala si sa-si indeplineasca datoriile cetatenesti. Numai ca, desigur, apar diverse dificultati concrete la implementarea acestei retete intr-o comunitate nomada. In multe tari, rromilor le lipsesc actele de identitate de care au nevoie pentru a-si cere drepturile. Solutia ar putea fi nu doar imbunatatirea conditiilor de viata ale rromilor, dar si modificarea atitudinii in randul majoritatii populatiei - adica, punerea sub interdictie a discursului urii.