Majoritatea sunt justificate oficial de activitatile pentru combaterea coruptiei, devenita mai mult o sintagma propagandistica. In aceste actiuni, la care institutia Parchetului este singura la vedere, participa si structuri militarizate aflate in legatura directa cu presedintele tarii. In morisca DNA - servicii secrete sunt tocati la comanda indezirabili care nu accepta sa tina "ciocul mic" sau nu fac parte din grupurile de interese loiale presedintelui. Inregistrari ilegale de convorbiri telefonice, perchezitii secrete, presiuni economice puse in opera de ofiteri mai mult sau mai putin sub acoperire, urmariri, filaje, toate sunt metode prin care statul politienesc s-a instalat temeinic in Romania.


DOCUMENT. Cand si cine a dat startul actiunilor de politie politica in Romania? La aceste intrebari aflam raspunsuri edificatoare din cateva documente ce au intrat in posesia redactiei. Ele arata ca in 1998 serviciile de informatii si ministere-cheie ale statului au pus bazele unui mecanism secret prin care inalti functionari, magistrati si oameni de afaceri puteau fi investigati sub motivatia prevenirii coruptiei si criminalitatii. In perioada 3-17 decembrie 1998, conducatorii de atunci ai Ministerului Justitiei, Ministerului Public, Ministerului de Interne, SRI, SIE si Ministerul Finantelor au avizat un Protocol privind cooperarea in domeniul combaterii criminalitatii organizate si coruptiei.

Se constituie, potrivit Protocolului, Unitatea Nationala Interforte si un Grup Operativ Central, condus de procurorul-sef al Sectiei anticoruptie de pe langa Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Structura e piramidala, functionand grupuri operative teritoriale care reunesc reprezentanti ai SRI, SIE, SIPA, Finantelor. Planul de masuri focalizeaza activitatile informativoperative si de urmarire penala asupra unor categorii largi de functionari publici si oameni de afaceri, deveniti tinte ale filajului, interceptarilor audio. Se creeaza "legende", "jocuri si combinatii operative".