Discutiile de ieri din Sfintul Sinod s-au rezumat la atitudinea CNSAS fata de dosarele unor ierarhi, desi pe ordinea de zi s-a aflat si colaborarea preotilor cu Securitatea. Acesta a fost pretextul sub care Sfintul Sinod a decis sa nu ia in considerare cele cinci decizii de politie politica primite in ultimele saptamini de mitropolitul Nicolae al Banatului, arhiepiscopiscopul Pimen al Sucevei, arhiepiscopiscopul Andrei Andreicut al Albei, episcopul de Arges, Calinic Argatu, si episcopul vicar de la Sibiu, Visarion Rasinareanu.

„Sfintul Sinod constata comportamentul membrilor CNSAS in vadita contradictie cu legea si principiile deontologice ale statutului de membru in Colegiu“, s-a spus in comunicatul prezentat de PS Vincentiu Ploiesteanu, episcop-vicar patriarhal, condamnindu-se „metoda defectuoasa de lucru a acestei institutii privind activitatea unor clerici ortodocsi din perioada dictaturii comuniste“. Concret, mesajul ierarhilor s-a focalizat pe scurgerea de informatii „pe surse“ din CNSAS, care a facut ca informatii din dosare si mai apoi verdictele sa fie facute publice inainte de a fi comunicate oficial persoanelor in cauza si celor care au solicitat verificarea lor.

„In plus, unii ierarhi ortodocsi au fost amenintati prin presa, inainte de a se pronunta verdictul, intr-un limbaj umilitor, in mod curios, similar cu cel al anchetatorilor de la securitatea de altadata“, a punctat Patriarhia, dezamagita de faptul ca pina acum „sursele“ din CNSAS nu au fost sanctionate prin masuri interne. Fara a sti ca in Parlament nu exista o comisie speciala de control al CNSAS, Patriarhia a aratat ca s-a asteptat la masuri inclusiv din partea acesteia. Ierarhii considera ca verdictele CNSAS se inscriu intr-o „campanie ampla si pe termen lung de discreditare a Bisericii si diminuare a rolului acesteia in societatea romaneasca“, plasindu-le in aceeasi categorie cu masurile de scoatere a icoanelor si a orelor de religie din scolile publice.

Citeste si:

Din punctul de vedere al Sfintului Sinod, colaborarea preotilor cu Securitatea a fost urmare a santajului, respectiv „folosirea unor mijloace de presiune inimaginabile, inclusiv fortarea la cooperare si semnarea de angajamente“. CNSAS este, de asemenea, acuzat ca nu a contextualizat problema colaborarii preotilor. „Colegiul CNSAS, prin verdictele sale sumare, pripite si tendentioase, nu poate, in starea si structura actuala, sa evalueze in mod nepartinitor, nepartinic si obiectiv activitatea clericilor ortodocsi din timpul dictaturii comuniste“, au transat ierarhii problema.

Ca urmare, comisia proprie de studiere a activitatii clericilor ortodocsi in perioada dictaturii comuniste, infiintata in februarie sub obladuirea PF Teoctist, va fi reactivata. Departe de a face deconspirari, comisia va urmari „persecutarea si suferinta Bisericii Ortodoxe Romane in perioada dictaturii comuniste“, avind totusi pretentia de exhaustivitate: „Comisia va elucida toate aspectele legate de situatia Bisericii Ortodoxe Romane in anii comunismului“. Comisia va avea propriile criterii de evaluare, iar rezultatele vor fi facute periodic publice, a promis Patriarhia, prin intermediul Trinitas TV si al celorlalte canale media bisericesti.