Cercetatorii arhivelor Securitatii ajung sa se intalneasca, fara sa vrea, si cu aspectele comice ale acestei tragedii care a insemnat controlul si amestecul Securitatii in viata publica si privata a cetatenilor Romaniei.

Carmen Chivu si Mihai Albu, cercetatori acreditati pe langa CNSAS, au publicat recent o noua lucrare dedicata Securitatii comuniste, o adevarata incursiune, minutios documentata, in inima birocratiei odioasei politii politice romanesti. Aflam detalii noi despre racolare si semnarea angajamentului de informator, despre motivele de deschidere si de inchidere a dosarelor de Securitate, dar si despre metodologia intocmirii si completarii acestora. Interesante sunt si dezvaluirile cu privire la metodele de lucru ale agentilor-securisti din mediul cultural-literar, cinematografie si presa scrisa, sau studiile de caz din mediul bisericesc.

Un domeniu explorat tangential este cel al reactiilor Securitatii fata de umor, nu atat cel scris, cat cel subteran, glumele spuse pe soptite si generatoare de voie buna, rasul popular si clandestin, nascator de catharsis. Din nefericire, un banc bun auzit de cine nu trebuie a trimis multi oameni dupa gratii. Desigur, nu umorul i-a interesat pe cei doi istorici in dosarele cercetate, dar ei au avut surpriza sa-l descopere in cele mai neasteptate locuri.

Simpaticele nume ale Raului

Arhivele Securitatii ascund nu numai uriase drame umane, ci si o doza apreciabila de haz. Intre filele ingalbenite pot fi detectate toate genurile de umor, de la cel involuntar (nascut din ignoranta pretioasa a ofiterilor sau a delatorilor) si la cel de situatie, pana la anecdote elaborate, consemnate "la dosar" drept probe ale unui "comportament dusmanos".

Carmen Chivu si Mihai Albu nu au putut ramane indiferenti la comicul unor nume conspirative. Un psiholog ar putea, probabil, spune multe despre personalitatea si frustrarile delatorilor care isi alegeau pseudonime ca: "Traznetul", "Tunetul", "Toporisca Nicu", "Prelatul", "Barosanul", "Brutus", "Jungla Tigru", "Papion", "Piramidon", "Fulgerul Negru", "Rilke", "Dusca", "Vigilenta", "Tacitus", "Regele Solomon", "Ulise", "Zacusca", "Zaraza", "Sarpe", "Sultan", "Tabachera", "Ion Creanga", "Papuc", "Mai cu mot", "Cronos", "Lulu Le", "El Greco", "Pilaf", "Strambu", "Marinarul", "Papusoi Copt", "Gripa", "Boxerul", "Laleaua Neagra", "Mate fripte", "Ciocolata cu lapte" etc.

Chiar si locurile de intalnire aveau nume conspirative, de felul: "Loc dosnic", "Loc ferit", "Locul minunat", "Loc infundat", "Acolo unde noi", sintagme sugerand clipe de trairi amoroase sau mistere romantice.

Umorul involuntar

Angajamentele si notele informative ale delatorilor aflati in solda Securitatii contin numeroase "perle" de un haz nebun.

"Subsemnatul F. Nascut la 1914, luna si ziua nu mai tin minte..." isi incepea declaratia un proaspat racolat. Un altul preciza ca este "vaduv prin divort". Altul marturisea un entuziasm debordant: "Ma angajez sa sprijin pana la completa mea epuizare organele de Securitate..."

Limba de lemn a epocii, folosita intens si de multe ori impropriu, constituie o alta sursa de umor involuntar. Un delator se indigneaza:

"Sus numitul despre care se spune ca este facator de minuni, cu care ocazie rapeste pretiosul timp al oamenilor muncii, pentru a se duce la el cu cate o durere sufleteasca sau trupeasca de a fi vindecati. Astfel, prin naivitatea lor de tarani muncitori, care sunt inca si azi patrunsi de acest spirit mistic, se lasa influentati de acest calugar care aduce o imensa propaganda asupra religiei, in randurile oamenilor redusi din punct de vedere ideologic si stiintific".

Un anonim se plange de un vecin incomod: "Instalarea in noua locuinta, locotenent D. si-a facut-o printr-o betie strasnica. De-atunci chefurile, muzica si galagia se tin lant. In ultimul timp petrecerile se tin lant mai cu seama noptile. Nu ne intereseaza situatia familiara a altora, dar dorim sa avem liniste si exemple bune pentru copiii nostri, pentru a face din ei oameni folositori societatii." Semnat: "Un vecin dornic de liniste in caminul sau si care iubeste armata R.P.R.".

Nici teribilii ofiteri si anchetatori ai Securitatii nu se exprimau mai bine. Astazi, chiar si paranoia si excesul de zel care transpar din insemnarile lor pot parea amuzante. Atunci nu erau. Iata cateva mostre:

"Subinginerul este in atentia organului nostru pentru relatii neoficiale cu cetateni straini si preocupari extraconfesionale pe teme de lupta contra stress-ului, fara a avea in acest sens aprobari ale organelor competente".

Citeste si:

Un alt ofiter nota: "A luat cu sine la Putna un corn din care a sunat. Va fi anchetat privitor la semnificatia ce a avut-o cornul pe care l-a luat cu sine la Putna, si ce rost a avut faptul ca el a sunat acolo din corn".

Multe destine au fost, probabil, frante din cauza "vigilentei" imbecile care, astazi, ar provoca cel mult hohote de ras. Un caz concret: o femeie a fost condamnata fiindca i-a scris fratelui ei, plecat in strainatate, sa-i trimita niste chiloti de perlon. Motivatia instantei: "a discreditat tara, cerand asemenea articol in strainatate".

Nu doar ofiterii, ci si turnatorii dadeau uneori dovada de exces de zel, strecurand insinuari extrem de periculoase. Iata un exemplu: "T. apreciaza cutremurul din 1977 ca pe un <<blestem pe capul bietei tari romanesti>>, dar era foarte grabit sa afle ce personalitati importante din aparatul de partid si de stat au decedat cu prilejul seismului".

Comicul de interogatoriu, involuntar sau premeditat

Pline de haz involuntar se dovedesc nu numai notele informative si rapoartele ofiterilor, ci si declaratiile unora dintre cei chemati la Securitate sa "dea cu subsemnatul". Iata un scurt fragment dintr-un proces-verbal de interogatoriu:

"- Cu ce scop a adus numitul M.T. pe numita C.M. la dta?

- A adus-o la mine pentru a canta la pian, iar dupa o scurta perioada a iesit la iveala ca numita a venit la mine cu scopul de a ma fraieri, prin sensul ca s-a indragostit de mine".

Alteori, insa, "naivitatea" excesiva a celui interogat pare "jucata", suspectul preferand probabil sa "faca pe prostul", ca in exemplul urmator:

"- Cand v-ati inscris in Miscarea Legionara?

- In Miscarea Legionara n-am fost inscris niciodata.

- Cine v-a inscris?

- Neinscriindu-ma, nu m-a inscris nimeni".

Autorul unei alte declaratii pare pur si simplu sa-i ia la misto pe anchetatori, fara ca acestia sa-si dea seama:

"Subsemnatul G.C., dupa ce am pacatuit grav impotriva clasei muncitoare, instigandu-mi colegii la revolta, in urma lectiei de educatie muncitoreasca pe care am primit-o, imi iau urmatoarele angajamente: ...Sa citesc cat mai mult pentru a-mi indrepta greselile educatiei vechi pe care am primit-o si sa-mi ridic nivelul politic pentru a putea interpreta in mod just toate actiunile mele, fiind astfel la adapost de greseli".