Vrea sa devina, ca si Traian Basescu, un presedinte-jucator. Vorbeste perfect romaneste, desi a plecat din tara cind avea doar 10 ani. Nu a uitat nici pina astazi perchezitiile Securitatii in miez de noapte, greutatile plecarii in Israel si prima revenire in Romania, in 1988.

Pentru cineva care a plecat acum 57 de ani din Romania vorbiti incredibil de bine limba romana. Care e secretul ?

De fapt, am invatat cam un an romaneste, nu mai mult, la Maison de Français. Stiu ca era linga Piata Amzei si stiu ca niste prietene m-au dus sa vad unde era cind m-am reintors in Romania.

Cind a parasit familia dvs. Romania?

Noi am plecat in 1950, ceilalti au venit incetul cu incetul. Iar prima data m-am reintors in Romania in 1988, cind Ceausescu era inca la putere. Atunci mai traia o matusa de-a mea si am vizitat-o, dar acum rude apropiate nu mai am. Nu vin des, pentru ca nu am timp, caci tara asta, Israelul, traieste mereu dintr-o criza in cealalta si de la niste alegeri la celelalte. Ultima oara am fost acum doi ani, cind s-a prezentat presedintelui raportul Comisiei Wiesel, despre Holocaust.

Unde in Romania a locuit familia dvs.?

La Bacau. Eu m-am nascut in Bucuresti, insa dupa asta ai mei s-au intors pentru trei ani la Bacau si am plecat definitiv de acolo in 1943, cind aveam trei ani.

Ne-am stabilit la Bucuresti, dar tata a continuat sa aiba grija de fabrica pe care o avea la Bacau. Era o fabrica de pielarie, dintre cele mai mari. Se chema Fabrica Fratilor Abramovici. Bunicul din partea mamei mele avea si el multe proprietati, mosii. In timpul razboiului, casa ne-a fost luata si au locuit nemti in ea. Tata a fost si el arestat de nemti, insa a scapat. Dupa razboi, a inceput povestea cu comunismul, care a fost inca o lovitura, pentru ca s-a nationalizat totul si tot ce apartinea familiei a fost luat de catre comunisti. Si case, si fabrica lui tata, si ceea ce era in seif, bijuterii, acte. Am ramas fara nimic.

Dupa Revolutie ati cerut retrocedarea acestor bunuri?

Citeste si:

Ne-am luat o avocata, care a reusit sa dea de toate documentele, insa fabrica noastra a fost demontata de comunisti si dusa cu tot ce era inauntru in Rusia. Pe terenul acela s-a ridicat o fabrica de cuie (de fapt, suruburi, Subex SA - n.r.). Pe mine ma interesa mai mult terenul, insa propunerea care ni s-a facut a fost aceea de a obtine actiuni la fabrica de cuie. In cele din urma am renuntat. Poate ca nu m-am ocupat destul, poate ca ma mai pot inca ocupa, nu stiu.

Familia dvs. a dat bani autoritatilor comuniste ca sa plece din Romania?

Cind am plecat eu si parintii mei inca nu se platea pentru a putea pleca. Mai tirziu, prin intermediul Londrei, am platit pentru fratele mamei, care lucrase pentru guvern in Romania, nu stiu exact ce, 2.500 de dolari. Am platit insa si pentru altii, caci pe atunci toate rudele cotizau impreuna.

Ce v-a determinat sa plecati si cum ati reusit totusi?

Noi nu am putut iesi mult timp, pentru ca nu doar ca ramaseseram fara nimic, dar tata era mereu anchetat deoarece era ceea ce se numea atunci "un bourjois capitaliste" si mereu voiau sa-l aresteze. Mereu ne perchezitionau casa, cautind probabil valuta, ceea ce nu au gasit niciodata.

Tatal dvs. a fost urmarit de Securitate?

Foarte multi oameni erau urmariti atunci. N-au reusit insa sa-l prinda, intrucit aveam o iesire separata din casa. Eu eram in primul lot de pionieri si cind se batea noaptea la usa ieseam cu cravata rosie si spuneam salutul pionieresc. Aceste lucruri, cu perchezitiile in plina noapte, cu acei oameni care veneau sa-l ia pe tata, le tin minte inca foarte bine.

Unde locuiati pe atunci?

Intr-un apartament pe Stirbei Voda, insa cu timpul comunistii ne-au adus in casa alte persoane si ne-au lasat sa stam intr-o singura camera. Tata tot a incercat sa iasa din Romania, dar nu i s-a dat drumul. Pe atunci, chiar daca nu se platea direct plecarea, se dadeau insa tot felul de alte lucruri: covoare, bijuterii, tot ceea ce mai ramasese in casa. In cele din urma am plecat, insa fara pasaport, doar cu un "laisser-passer". Asta insemna ca nu ne mai puteam intoarce si ca ni se lua, astfel, cetatenia. Pentru aceasta am avut nevoie de ceea ce se numea "pile".