Pierderea proceselor Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului poate fi suportata de magistratii care au actionat cu "rea-credinta" sau "grava neglijenta", daca fapta nu constituie infractiune. Aceste notiuni nu sunt insa foarte bine definite si trebuie dovedite printr-o sentinta judecatoreasca definitiva si irevocabila. Mai exact, daca se ajunge la concluzia ca un judecator sau un procuror a actionat cu "rea-credinta", iar "victima" sa a castigat la CEDO, magistratul este judecat de un coleg de breasla.

Subiectul a fost amplu dezbatut in cadrul seminarului "Raspunderea disciplinara a magistratilor si notiunile de «rea-credinta» si «grava neglijenta» in administrarea Justitiei." Modificarea articolului 99, litera h, din Legea 303 privind statutul magistratilor, prin Legea 356/2006, fara ca Ministerul Justitiei sa ceara acordul CSM, a dus la o adevarata panica in randul procurorilor si judecatorilor care critica dur o astfel de masura, in conditiile in care "grava neglijenta" si "reaua- credinta" sunt extrem de greu de dovedit.

Reaua-credinta si grava neglijenta - nedefinite, dar sanctionate

Legea romana nu prevede o definitie a relei-credinte, ci numai a intentiei, care imbraca diferite forme - directa, indirecta, calificata sau prin scop. Nici in Italia sau Germania nu exista o definitie clara a "relei-credinte", dar nici nu reprezinta baza unei sanctiuni atat de consistente ca in Romania. Spre exemplu, in Italia legea face referire la "dol" si "vina grava", iar in Germania exista o notiune similara "relei-credinte" si anume "distorsionarea legii", in situatia in care, in mod voit si constient, se manipuleaza legea. in legea romana, din pacate, nu se precizeaza unde intervine reaua-credinta daca fapta nu constituie infractiune si nici nu delimiteaza reaua-credinta ca manifestare a intentiei directe de ceea ce reprezinta mai mult decat intentia directa