Adevarul va dezvaluie una dintre retetele de facut bani in Romania: pe spatele bolnavilor. Schema este simpla: se accepta doar firmele care sa asigure necesarul de medicamente in sistemul sanitar autohton, astfel incat, pe viitor, acestea sa fie singurele cu experienta necesara ce vor indeplini conditiile unei licitatii cu dedicatie. Profitul? Sute de milioane de euro, fara frica de concurenta. Ultimul tun s-ar fi vrut sa se dea la inceputul acestei saptamani, cand CNAS intentiona sa cadoriseasca, prin "licitatie", doar companiile agreate cu reinnoirea contractelor de tip monopolist.

De ani si ani la rand, guvernele, indiferent de coloratura lor politica, s-au batut cu pumnul in piept ca vor gasi solutii la problemele din sistem. Degeaba. Subfinantarea sistemului sanitar si coruptia au ramas virusii fara antidot ai sistemului medical romanesc de foarte mult timp.

Un exemplu edificator in acest sens este ceea ce intentioneaza sa faca Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) cu banii contribuabililor pentru programele si subprogramele nationale cu scop curativ finantate din bugetul Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate. Daca in iunie 2003, CNAS licita cele mai scumpe medicamente grupate pe programe ca cele pentru SIDA, leucemie sau diabet, in 2007, diriguitorii fondurilor pentru sanatate pregatesc o noua lovitura, de data aceasta valoarea "potului" pus la bataie pentru firmele de medicamente fiind de un miliard de dolari.

Conditii pentru "siguranta" licitatiei


La inceputul saptamanii in curs, mai exact luni, 19 februarie, CNAS avea programata licitatia nationala organizata pentru achizitia publica de medicamente si materiale sanitare aferente subprogramelor nationale de sanatate. Printre acestea si cea pentru programul tratamentelor oncologice. In mod inexplicabil, chiar in ziua licitatiei, institutia de stat a amanat "concursul" pentru programele de sanatate. Motivul? Prea multe contestatii depuse de participanti la Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor. Cum era de asteptat, cand in Romania vine vorba despre licitatii, apar si problemele legate de "conditiile" necesare castigarii pachetului financiar de la stat, care pentru anul 2007 atinge un nivel de 1.205.145.472 RON.

Citeste si:

A devenit un "obicei" in administratia autohtona ca cei care au painea si cutitul, in cazul de fata reprezentantii CNAS, sa faca regulile jocului dupa bunul lor plac, pentru ca acestea sa aiba efectele scontate. In cazul de fata, Departamentul de licitatii din cadrul CNAS s-a gandit initial sa ingreuneze participarea companiilor nedorite la subprogramul oncologic, "fabricand" un caiet de sarcini cu niste conditii care de care mai greu de indeplinit de catre concurentii neagreati. Exemplu concret este continutul punctului 6.6 din fisa de informatii privind experienta similara in domeniu a firmelor inscrise la licitatie. Am putut afla mai exact din formularul 9, sectiunea 3 a documentatiei necesare respectarii conditiilor din caietul de sarcini, faptul ca CNAS solicita ca ofertantii sa faca dovada ca, in perioada 2004-2005, au incheiat si indeplinit un contract cu obiect furnizarea de medicamente oncologice in valoare egala sau mai mare de 130.000 de euro.

Concurenta "a iertat" programul oncologic

De aici deriva practic "dezinteresul" CNAS de a garanta practica concurentiala in privinta licitatiei. Si asta pentru ca ultima licitatie organizata in tara noastra, de exemplu pentru subprogramul oncologic, a avut loc in vara anului 2003. De atunci, spitalele din Romania au lucrat numai cu o mana de societati comerciale, patru la numar, dintre care una s-a comportat pe piata ca un monopol.

Tinand cont de faptul ca in tara noastra medicamentele oncologice se distribuie numai prin unitatile spitalicesti, este lesne de inteles ca nicio alta companie nu a putut, indiferent de eforturi, sa capete un alt contract in acest domeniu decat cele existente deja in sistem. Astfel ca de experienta in domeniul distribuirii de medicamente nu se mai poate vorbi! Practic, conditia CNAS este unidirectionala si poate fi indeplinita doar de companiile deja intrate in sistem. Adica, Relad, Farmexim, Sindan si Dita. Aceleasi care au castigat si licitatia din anul 2003, organizata de Ministerul Sanatatii.