Cele patru piese din aur masiv vor fi prezentate publicului in cadrul amplei expozitii "Dacia augusti provincia. Crearea provinciei", deschisa in toamna anului trecut cu prilejul implinirii a 1.900 de ani de la transformarea Daciei in provincie romana.

Bratarile au fost expertizate in strainatate si in tara, inainte de a fi expuse publicului. Trei apreciati experti romani, care au facut parte din comisia mixta de experti germano-romana de la Frankfurt, de unde au fost aduse bratarile rascumparate de la un cetatean american, au executat o expertiza si la Bucuresti. Acestia sunt specialistii in arta antica Mircea Babes, Lucia Marinescu si George Trohani. Ei au confirmat autenticitatea celor patru bratari rascumparate de statul roman. Prezentarea pieselor in mass-media din Romania a provocat controverse privind autenticitatea bratarilor, ceea ce le-a determinat pe autoritatile romane sa supuna piesele altei expertize, de data aceasta in laboratorul de la Magurele, pentru a afla structura metalului.

Rezultatele de la Magurele confirma ca bratarile sunt antice, autentice, iar aurul din care sunt facute nu a fost folosit, dupa extractie, decat pentru a fi ele confectionate. Acestea au o vechime de circa 2.000 de ani.
"Bratarile au fost facute din aur nativ", a declarat, pentru ROMPRES, secretarul general al Ministerului Culturii si Cultelor, Virgil Nitulescu, care a precizat ca astfel se exclude orice speculatie privind autenticitatea celor patru bratari geto-dacice. In ceea ce priveste prima bratara, care a fost descoperita in septembrie 2006 de politistii francezi la Bienala de la Grand Palais din Paris, aceasta se afla inca in Franta, pentru expertiza. Virgil Nitulescu a afirmat ca MCC nu a fost, deocamdata, anuntat despre expertiza specialistilor francezi. Piesele au fost sustrase din situl arheologic Sarmizegetusa Regia - Muntii Orastiei, in perioada 2000-2002.

Bratarile sunt din epoca geto-dacica clasica (sec. II i.Hr. - I d.Hr.) si provin din spatiul Daciei preromane. Raritatea extrema a podoabelor dacice din aur, de felul celor patru bratari, dimensiunile lor exceptionale (greutati de 900 - 1.100 g), perfectiunea executiei, locul si circumstantele descoperirii lor "se pot foarte probabil explica prin folosirea lor in cadrul unor ceremonii fastuoase, in care se imbinau factorul politic si cel religios". "Avand in vedere faptul ca au fost descoperite in proximitatea capitalei regale de la Sarmizegetusa Regia, bratarile reflecta rangul exceptional avut de cei ce le-au comandat si le-au purtat, in cadrul ierarhiei social-politice si religioase a regatului dac in sec. I i.Hr. (in mare, epoca lui Burebista)", spun expertii din MCC.

Citeste si:

Ministerul Culturii apreciaza ca nu este exagerat a considera aceste piese drept ‘podoabe si insemne de rang regal’. Bratarile vor fi clasate cu maxima celeritate in inventarul Patrimoniului Cultural National, clasa Tezaur, de catre depozitarul lor, Muzeul National de Istorie a Romaniei. Cele patru bratari din aur se aseamana cu bratarile de forma spiralica, din argint, cunoscute din descoperirile mai vechi de tezaure dacice de podoabe de argint, din epoca geto-daca clasica (sec. II i.Hr. - I d.Hr.).
Podoabele au fost recuperate de Romania, prin eforturile conjugate ale organelor judiciare, Politiei si Ministerului Culturii si Cultelor si prezinta toate caracterele tipologice (forma, ornamentica) ale celor circa 30 de bratari spiralice din argint, cunoscute anterior din spatiul geto-dac.

Statisticile recente arata ca numarul total de obiecte din argint (piese de port si podoaba, vase) descoperite in spatiul locuit de catre geto-daci, care, in linii mari, coincide cu teritoriul de astazi al Romaniei, este de 822. Dintre acestea, doar 27 de piese sunt din aur, provenind din 14 locuri de descoperire.

Potrivit dispozitiilor legii privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, statul roman are obligatia de a cere, in conditiile legii, oricarui stat, efectuarea de cercetari in vederea descoperirii locului unde se afla, precum si a identificarii posesorului sau a detinatorului unui bun cultural determinat care a parasit ilegal teritoriul Romaniei. Recuperarea bunului cultural astfel identificat se realizeaza conform procedurilor legale convenite intre parti.

Conditiile juridice necesare unui astfel de demers au fost create prin adoptarea, de catre Romania, a Conventiei UNIDROIT din 24 iunie 1995 privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, iar recuperarea acestor importante obiecte dovedeste aplicabilitatea efectiva a acestui document, afirma MCC.