Romania a reusit performanta unica de a avea trei legi penale * Prima de tip sovietic, usor cosmetizata, aflata in vigoare; a doua aprobata de Parlament, dar rectificata si amanata de doua ori si a treia aflata in lucru la Ministerul Justitiei, proiectata sa intre in vigoare pana la 1 septembrie 2008 * Codul Macovei isi propune sa le abroge pe celelalte doua: Codul Stanoiu, care zace prin Parlament, si Codul stalinist.

Ca la noi la nimenea! Asa poate fi calificat sistemul nostru legislativ, in care fiecare exponent al puterilor care se succed la conducerea statului, incearca sa-si implementeze propriile viziuni despre cum ar vedea el mersul unei institutii sau ca ar trebui sa arate o lege. Din acest punct de vedere, unul dintre motivele pentru care Justitia romana merge atat de prost, este fara indoiala instabilitatea legislativa, care face extrem de dificila intelegerea unei legi chiar si pentru un jurist experimentat, in conditiile in care aceasta este modificata de zeci de ori pe parcursul a catorva ani.

Cum mai toate legile importante ale Romaniei "sufera" de nenumarate modificari, nici Codul penal nu putea face exceptie de la regula. Ca atare, in ultimii 16 ani aceasta lege organica a suferit mici modificari, insa din 2004 incoace, Codul penal a facut pui, in sensul ca in prezent tara noastra are un cod de inspiratie stalinista in vigoare, un altul legiferat de Parlament, dar amanat de doua ori ca data de intrare in vigoare si un al treilea aflat in faza de proiect, la Ministerul Justitiei, programat ca la 1 septembrie 2008 sa le abroge pe primele doua.

Codul stalinist

Citeste si:

Codul penal aflat la momentul actual in vigoare, a intrat in circuitul legislativ la 1 ianuarie 1969. In 1973 a fost modificat in multe privinte si republicat. In 1996 Parlamentul Romaniei l-a modificat din nou, inasprind pedepsele pentru o serie de infractiuni, ca sa scada, chipurile, infractionalitatea interna. In 2000 au operat alte modificari de mica importanta, pentru ca anul acesta, prin Legea 278/2006 sa fie supus unor "modificari minimale" in vederea intrarii in UE, prin abrogarea unor infractiuni cazute in desuetudine (printre care si infractiunile de insulta si calomnie) si prin introducerea raspunderii penale a persoanei juridice. Cu toate aceste cosmetizari, Codul penal aflat in vigoare este departe de cerintele unei societati europene, lasand loc de arbitrariu si de solutii diametral opuse in Justitie.

Codul Stanoiu

Perspectiva apropiata a aderarii la Uniunea Europeana a determinat-o pe Rodica Stanoiu, fost ministru al Justitiei sub guvernarea PSD-ista din perioada 2000 - 2004 sa puna bazele unui ambitios nou Cod penal, de natura sa schimbe fundamental sistemul judiciar penal, prin impartirea infractiunilor in doua categorii distincte (crime si delicte), prin introducerea raspunderii penale a persoanei juridice, o diversificare a tipurilor de infractiuni functie adaptata la noile metode de eludare a legii comise de rau-facatorii din societate, precum si numeroase alte modificari esentiale.

Codul Stanoiu s-a nascut insa mort, deoarece prin Legea 301/2004 prin care a fost aprobat de Parlament, s-a prevazut ca data intrarii sale in vigoare sa fie la 1 septembrie 2005. Ca acest cod mirosea deja a "cadavru" a devenit evident dupa o jumatate de an cand, in Monitorul Oficial nr. 303/12 aprilie 2005, s-a publicat o adevarata ciudatenie legislativa - o "rectificare" a Legii 301/2004 (despre care Monitorul Oficial mentioneaza ca nu-i apartine) in care zeci de articole sunt modificate, fara ca aceasta "rectificare" sa fie urmarea unei legi sau ordonante de guvern - fapt absolut incredibil.