Daca ieri am aratat cum s-au organizat gruparile care deja s-au specializat in fraudarea fondurilor europene, astazi vom prezenta care sunt programele "accesate" de companii straine ce au aceeasi specialitate, dar mult mai experimentate in astfel de fraude, dupa cum sustine chiar Departamentul pentru Lupta Antifrauda.

Pentru ca marile afaceri pe spinarea programelor finantate de Uniunea Europeana nu au fost facute inca decat de cativa potentati, in Romania si-au facut simtita prezenta companiile europene cu mare experienta in "bransa". Unul din programele atractive pentru straini este ISPA. Este un program prin care se aloca fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu si transport. Un alt program indragit de firme sau consortii de pe piata comunitara este Leonardo da Vinci. Jurnalul National prezinta astazi modul in care experimentatele firme straine opereaza cu fonduri europene, prezentand si cateva cazuri relevante in acest sens.

ISPA

Citeste si:

In cazul proiectelor ISPA, Comisia Europeana solicita autoritatilor publice sa gaseasca firme care sa participe la licitatie pentru prestarea de servicii. Insa DLAF constata faptul ca, "in general, contractantii proiectelor ISPA sunt firme sau consortii de firme din strainatate cu o bogata activitate la nivel international in ceea ce priveste lucrari finantate din bani publici si din alte surse de finantare. Astfel, prin experienta acumulata, societatile mentionate au dobandit si abilitatile necesare comiterii de nereguli si fraude", conchide Departamentul pentru Lupta Antifrauda. Este cazul unui consortiu grecesc care a castigat licitatia pentru proiectul "Reabilitarea Statiei de epurare Eforie Sud", suma alocata fiind de 10 milioane de euro.

Intr-o prima transa, grecii au primit 2 milioane de euro, din care nu au folosit decat 300.000 de euro pentru proiectul in sine, restul de aproximativ 1,7 milioane neputandu-le justifica, neregasindu-se in lucrari. Cu alte cuvinte, grecii au luat banii si n-au facut lucrarea. Initial, autoritatile au anchetat modul in care au castigat grecii licitatia, banuind ca totul s-a derulat cu ajutorul unui sistem relational. In momentul de fata, dosarul fraudei de 1,7 milioane de euro se afla la DNA, care ar urma sa afle unde au ajuns banii.