Ceea ce Jurnalul National scria in urma cu patru zile s-a confirmat. Adrian Halpert, redactorul-sef al cotidianului Libertatea, pleaca la trustul Adevarul. Unde? La tabloidul Averea (cu care Patriciu se afla in negocieri avansate) sau la un alt titlu, care va urma sa fie lansat pe piata. Mai exista chiar si o a treia varianta, aceea ca Halpert sa fie director peste tot ceea ce inseamna presa scrisa in trustul lui Patriciu. Acest lucru se intampla in conditiile in care Libertatea tocmai pregatise cititorilor un "lifting" grafic si un concurs cu premii in bani.

ISTORIE

In urma cu patru-cinci zile, Adrian Halpert nu daduse nici o declaratie categorica care sa transeze cazul. "'Sursele>> vorbesc multe si de si mai multe ori spusele lor nu se adeveresc. Pe de alta parte, e firesc sa existe un interes pe piata pentru omul care conduce de 11 ani Libertatea (...). Nu neg un asemenea interes, care ma onoreaza…", a declarat el. Dupa publicarea materialului in Jurnalul National, Halpert a trimis un e-mail angajatilor Ringier pentru a dezminti informatiile si a se plange de maniera rauvoitoare a redactarii materialului.

Citeste si:

PLECAREA

Odata luata hotararea sa plece la Dinu Patricu, Adrian Halpert si-a anuntat toti sefii de sectie. Si nu la modul "imi fac bagajele si plec". Ci le-a dat acestora de ales intre a merge cu el sau a ramane la Libertatea. La randul sau, fiecare sef de sectie si-a pus subalternii in postura de a alege daca vor sau nu la ziarul lui Patriciu. Surse din redactia Libertatea ne-au declarat ca, in proportie de 80% angajatii vor sa mearga mai departe cu Halpert. Astfel, cei care si-au inaintat deja demisiile de la Ringier, vor semna in cursul zilei de astazi contractele de munca la noua redactie. Poate ca argumentul convingator a fost cel financiar. Celor care au ales sa mearga cu Halpert li s-au promis salarii mai mari cu o treime fata de cele de la Libertatea.

Nebunia generala instaurata in redactia Libertatea si-a pus amprenta asupra angajatilor, care in cursul zilelor de sambata si duminica tot oscilau intre a-si da sau nu demisia.