Bucurestiul, transformat intr-o parcare uriasa, noua milioane de euro alocati din buget, strazi asfaltate pe ultima suta de metri, canale sigilate si un cuvant nou in vocabular: Sommet. Cam asta ar insemna pentru romanul de rand gazduirea in Capitala Romaniei a celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei.

Presedintele Traian Basescu va fi pentru trei zile gazda Sommet-ului Francofoniei. Nu summit, cum spunem din ’89 incoace oricarei intalniri la varf, intr-o engleza calchiata. N-ar fi de bon ton, taman la principala reuniune la varf a celor 63 de state (membri permanenti si observatori) ale Organizatiei Internationale a Francofoniei (OIF). Reuniunea este rodul unor eforturi de data mai veche ale autoritatilor romane, in special ale fostului presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, care si-a vazut visul confirmat, la incheierea celei de-a X-a reuniuni a Francofoniei, din Ouagadougou (Burkina Faso), la 24 noiembrie 2004, cand tara noastra a fost anuntata drept gazda a viitoarei reuniuni la nivel inalt.

Pentru aceasta - cel mai mare eveniment la nivel inalt organizat vreodata de tara noastra - au muncit peste 17.000 de romani, evenimentul costand 9 milioane de euro, la care se adauga finantari externe din partea guvernelor Frantei, Canadei si Elvetiei. Totul pentru a primi in cat mai bune conditii oaspeti care vin insotiti de delegatii oficiale, de sotii si de jurnalisti.

Citeste si:

UN SFERT DIN ONU

Organizatia Internationala a Francofoniei face parte din lista celor mai stufoase structuri internationale. Are 53 de membri, zece observatori, "acopera" o populatie de 710 milioane de cetateni si este dotata cu trei institutii cu rol decizional (Conferinta sefilor de Stat si de Guvern, Conferinta Ministeriala a Francofoniei si Consiliul Permanent) si un for cu functie consultativa (Adunarea Parlamentara a Francofoniei).