Un oficial al Comisiei Europene a declarat pentru cotidianul Financial Times ca Romania si Bulgaria vor primi acceptul institutiilor europene pentru a adera la UE, fara amanari, la 1 ianuarie 2007.

Comisarul pentru Extindere Olli Rehn si presedintele Comisiei Jose Manuel Barroso au avut planuita ieri o discutie cu primul-ministru bulgar Sergei Stanishev pentru a-l preveni pe acesta ca, desi tara sa va intra in Uniunea Europeana la data stabilita, ea va fi supusa unei monitorizari extrem de stricte in perioada care va urma. Oficialul de la Comisie, citat de Financial Times, a explicat ca Romania si Bulgaria vor fi supuse unor clauze de salvgardare postaderare care vor fi "cele mai stricte clauze invocate de Comisie pana acum, un tip nou de clauze, care pot fi aplicate oricand". Conditionalitatile impuse de Comisie sunt cu precadere dure in cazul Bulgariei, despre care se estimeaza ca a facut mai putine progrese decat Romania in privinta reformelor proeuropene.

De ce a ales Comisia sa nu amane aderarea

Comisia Europeana va recomanda, in Raportul despre Romania si Bulgaria pe care il va da publicitatii pe 26 septembrie, ca cele doua tari sa adere la UE la inceputul anului 2007.
Oficialul european a explicat ca membrii Comisiei sunt de parere ca reformele in cele doua state pot fi supravegheate mult mai bine odata ce acestea fac parte din structurile europene.

O amanare a aderarii ar putea descuraja autoritatile din cele doua tari de la continuarea efortului de reformare. Dupa cum explica oficialul, "Credem ca cea mai buna cale de a ne atinge scopul este sa lucram cu cele doua tari, sub amenintarea clauzelor postaderare. Aceasta este o strategie cu mult mai buna decat amanarea aderarii".

Oricum, o amanare a aderarii s-ar fi putut face numai pana in 2008, iar un an de zile nu ar fi suficient Romaniei si Bulgariei pentru a atinge, din afara Uniunii, standardele necesare integrarii cu drepturi depline. In plus, amanarea aderarii ar crea complicatii procedurale dificil de sustinut pentru institutiile europene care s-au pregatit din punct de vedere institutional si legislativ pentru asimilarea celor doua state incepand cu 1 ianuarie 2007.

Unii analisti considera ca, in cazul acestui nou val de extindere, institutiile europene au fost prinse in propriile mreje procedurale deoarece le-ar fi cu mult mai dificil sa amane aderarea decat sa suporte consecintele integrarii unor state insuficient pregatite.
In fine, un alt motiv este ca Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei prevede o modalitate mai dificila de amanare a aderarii pentru Bulgaria, iar, dintre cele doua, aceasta este tara cu cele mai mari probleme in prezent.

Astfel, in momentul redactarii Tratatului in 2004, reformele se aflau intr-un stadiu mult mai avansat in Bulgaria decat in Romania si de aceea textul prevede necesitatea unui vot unanim in Consiliu pentru amanarea aderarii acestui stat, in vreme ce pentru Romania, numai o majoritate calificata ar fi necesara.
La ora actuala insa, Comisia Europeana ar avea mai multe motive sa recomande amanarea aderarii Bulgariei decat a Romaniei, dar procedurile de vot stabilite, precum si abordarea cuplata a celor doua state, determina Comisia sa nu ia masuri pentru amanare.

Ce inseamna clauzele de salvgardare postaderare

In schimbul amanarii aderarii, Comisia Europeana a preferat invocarea unor clauze de salvgardare postaderare foarte dure. Acestea nu sunt o inovatie ad hoc a Comisiei, ci sunt prezente in toate Tratatele de aderare a noilor membri, fiind una dintre cele trei modalitati stipulate prin care institutiile europene pot controla reformele din statele in curs de aderare.

Cele trei cai de control prevazute de Tratatele de aderare sunt: amanarea aderarii, aplicarea de clauze de salvgardare postaderare si monitorizarea continua postaderare a aplicarii legislatiei. Clauzele de salvgardare postaderare ar fi putut deci fi aplicate si in cazul celor 10 state care au aderat la UE in valul precedent, insa extinderea masiva de atunci nu a mai lasat loc pentru invocarea acestora. In cazul Romaniei si Bulgariei insa, extinderea vine pe un fond de "oboseala" la nivelul institutiilor europene si a statelor membre fata de asimilarea de noi membri, ceea ce face necesara impunerea unor conditionalitati mai dure.

Clauzele postaderare reprezinta un sistem de aparare al vechilor state membre in fata dezechilibrelor ce pot fi provocare de integrarea in Uniunea Europeana a unor tari insuficient pregatite.
Din acest motiv, ele sunt si un argument pe care politicienii europeni il pot prezenta in fata propriilor electorate cum ca largirea suplimentara a uniunii nu este atat de periculoasa pentru statele deja membre.

Trei tipuri de clauze de salvgardare postaderare

Clauzele de salvgardare postaderare pot fi invocate timp de 3 ani de la aderarea noilor membri si sunt impartite pe trei domenii, unul referitor la economie, altul la piata interna si un al treilea privitor la justitie, securitate si libertati. In ceea ce priveste economia, clauzele prevad modalitati prin care statele deja membre isi pot proteja economiile impotriva propagarii unor dezechilibre din noile state.

Un exemplu simplu este blocarea importurilor de un anumit tip de produse de provenienta est-europeana. Se pare insa ca acest tip de clauze au cea mai mica probabilitate de a fi invocate. Dupa cum explica analistul Gergana Noutcheva, Research Fellow la Center for European Policy Studies, incompatibilitatile economice reprezinta cea mai mica ingrijorare legata de extindere, cele mai mari dificultati urmand sa fie intampinate in sferele politic si judiciar.

Clauzele privitoare la piata interna pot lua forme de la cele mai blande, de tipul presiunii exercitate prin publicarea unor scoruri ale performantelor activitatilor de pe piata interna. pana la forme mai dure, de tipul aducerii statului in fata Curtii Europene de Justitie sau blocarea de fonduri si alte tipuri de penalitati.
In ceea ce priveste ultimul tip de clauze, referitoare la justitie, daca statele membre nu sunt multumite de stadiul reformelor in noile state, pot alege sa nu ia in considerare deciziile curtilor din acestea, sa nu execute mandatele de arestare emise in aceste tari sau sa le excluda pe acestea de la initiative si politici comune.

Ce clauze se pot aplica Romaniei si Bulgariei

Citeste si:

Conform Raportului Comisiei Europene din luna mai, fiecare din cele doua state aveau urgent de finalizat reforme in cateva domenii-cheie, marcate cu "steguletul rosu."

Pentru Bulgaria, este vorba despre 6 domenii si anume: stabilirea unui sistem de administrare si control integrat in agricultura, dezvoltarea unor facilitati de colectare si ecarisaj corespunzator acquisului, dovezi mai clare ale rezultatelor investigarii si condamnarii retelelor de crima organizata, implementarea mai efectiva si eficienta a legilor pentru lupta impotriva fraudei si a coruptiei, intensificarea luptei impotriva spalarii banilor, controlul financiar accentuat pentru utilizarea viitoare a fondurilor structurale si de coeziune.

Pentru Romania, este vorba de numai 4 domenii-cheie: acreditarea unor agentii de plata pe deplin operationale pentru administrarea platilor directe catre fermieri si operatori in cadrul CAP, stabilirea unui sistem de administrare si control integrat in agricultura, stabilirea unor facilitati de colectare si tratare a deseurilor de origine animala corespunzatoare acquisului, crearea unor sisteme IT de administrare a taxelor pregatite pentru interoperabilitatea cu cele din restul uniunii pentru colectarea corecta a TVA-ului in intreaga piata interna.

Astfel, in cazul Romaniei ar putea fi aplicate clauze postaderare referitoare la economie si piata interna. Spre exemplu, daca nu se creeaza structurile necesare asimilarii corecte a fondurilor europene, Comisia poate solicita intreruperea livrarii fondurilor pentru agricultura, structurale sau de coeziune.

Daca nu se creeaza facilitatile necesare mentinerii igienei in agricultura, accesul produselor romanesti pe piata interna ar putea fi blocat. In fine, daca nu se creeaza sisteme corespunzatoare de colectare a taxelor, Comisia ar putea impune mentinerea controalelor financiare la granita dintre Romania si statele UE.

In cazul Bulgariei, pe langa retinerea fondurilor europene si interzicerea importurilor, ar mai putea fi invocate si clauzele de salvgardare din domeniul juridic. Comisia Europeana este in continuare nemultumita de stadiul reformelor in ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt, a retelelor de crima organizata si a operatiunilor de spalare de bani, precum si de stadiul reformarii sistemului judiciar in ansamblu.

Analistul Gergana Noutcheva este de parere ca, desi din punct de vedere institutional, reformele in acest domeniu din Romania si Bulgaria sunt aproape in acelasi stadiu, avantajul Romaniei este ca politicienii au exprimat mai multa vointa politica de reformare.
Dat fiind ca oricum multe dintre reformele necesare aderarii sunt realizate deocamdata numai pe hartie, simpla expresie a vointei politice de reformare poate fi considerata deocamdata multumitoare de catre Bruxelles.

In cazul Bulgariei, Comisia Europeana considera ca politicienii nu sunt suficient de dedicati reducerii criminalitatii si transparentizarii sistemului juridic. De aceea, ei ameninta Bulgaria cu nerecunoasterea sentintelor judecatoresti emise de curtile nationale si cu nerespectarea ordinelor de arestare emise de procurorii si judecatorii bulgari, in cazul in care nu sunt luate masuri mai dure de curatare a sistemului judiciar.

In replica, Boris Velchev, procurorul general bulgar intervievat de Financial Times, a declarat ca, chiar daca monitorizarea postaderare poate fi de ajutor, nerecunoasterea sistemului juridic de catre UE poate duce la slabirea acestuia in loc de a contribui la intarirea sa.

Un alt instrument de control postaderare

Clauzele de salvgardare postaderare pot fi considerate o solutie ultima pentru Comisie de a exercita control asupra noilor membri, in contextul in care amanarea aderarii nu este convenabila.
Insa odata ce Romania si Bulgaria devin membre UE, Comisia mai are o a treia modalitate de a exercita presiune asupra lor, masura care, asociata cu clauzele de salvgardare, poate deveni un instrument coercitiv foarte eficient.

Este vorba chiar despre prevederile Tratatului Uniunii Europene prin care se stabilesc sanctiuni pentru statele membre in cazul incalcarii de catre acestea a normelor europene. Articolele 6 si 7 din Tratatul UE prevad metode prin care Comisia poate impune sanctiuni si penalitati pentru statele membre, care pot merge pana la suspendarea drepturilor de vot in Consiliu. Odata cu 1 ianuarie 2007, Romania si Bulgaria vor avea drepturi dar si responsabilitati crescute.

Tariceanu, extrem de increzator in nivelul de pregatire al Romaniei

Optimismul premierului Tariceanu, care a declarat zilele trecute ca este sigur ca aderarea Romaniei nu va fi amanata, este astfel confirmat. Cu ocazia reuniunii anuale a diplomatilor care a avut loc acum cateva zile, Tariceanu a explicat ca Romania s-a achitat cu brio de sarcinile impuse de Comisie in Raportul din mai. Dupa cum informeaza Mediafax, premierul a declarat ca realizarea sistemelor de interoperabilitate pentru transmiterea elementelor de TVA este in avans cu o luna, iar gradul de angajare la agentiile de plati in agricultura este ridicat.

"Actionam pentru a asigura inainte de sfarsitul anului celelalte aspecte semnalate de Raport - sistemul integrat de administrare si control si gestionarea subproduselor animale. Acestea sunt probleme punctuale si nu de sistem", a mai spus premierul. Cu aceeasi ocazie, Tariceanu a facut si o alta declaratie, destul de controversata, precum ca Raportul din mai al Comisiei Europene a lasat impresia ca Romania este mai putin pregatita decat era in realitate pentru a nu distruge tandemul cu Bulgaria.

Conform spuselor lui Tariceanu, Romania si Comisia Europeana ar fi convenit ca sunt necesare astfel de eforturi pentru a nu distruge tandemul. Premierul Calin Popescu Tariceanu a mai avut vineri o intalnire informala cu comisarul Olli Rehn, ocazionata de o reuniune a premierilor europeni liberali, in timpul careia i-a prezentat acestuia cele mai recente progrese realizate de Romania in directia integrarii.