Toate certificatele de buna purtare au fost date de procurori - militari sau civili - in urma anchetelor proprii, dar au existat si cazuri in care deciziile procurorilor (NUP-uri si SUP-uri, sistarea cercetarilor sau, chiar, clasarea cauzelor, din lipsa de probe) au fost recomandate de comisii de ancheta instituite de Parlament sau de alte institutii.

La nivelul sectiei Parchetelor Militare din Inalta Curte de Casatie si Justitie, generalul magistrat Dan Voinea verifica azi cit de corecte au fost NUP-urile date din 1990 pina in prezent de catre procurorii militari si promite redeschiderea dosarelor ingropate pe nedrept. In opinia lui Dan Voinea, cel mai important dosar tras pe linie moarta e cel al conturilor lui Ceausescu si ale fostei Securitati.

Saptaminalul "Prezent" propune revizuirea anchetelor si in alte trei scandaluri care au zguduit clasa politica: anchetele legate de rapoartele Capatina si Florica (rapoarte ce contin acuzatii aduse de cei doi fosti inalti oficiali din Politie si Garda Financiara unor demnitari si inalti functionari) si controversatele dosare ale flotei.

"AVEREA DRACULUI" INCA FRIGE

Conform generalului magistrat Dan Voinea (actualul sef al Sectiei parchetelor Militare si unul dintre cei mai vechi magistrati din Ministerul Public), cel mai important dosar "ingropat", in anii ‘90 - undeva, inca nu se stie unde anume, in Parchetul General - este dosarul conturilor lui Ceausescu. Sumarele cercetari in acest caz au fost sintetizate in documentarul "Averea Diavolului", realizat de investigatorii canadieni angajati dupa 1990 de statul roman si difuzat si pe postul national de televiziune.

In acest dosar, dintre romani, alaturi de celebra comisie guvernamentala condusa de Mugur Isarescu, a mai facut cercetari si o echipa mixta de procurori militari si civili.

"In anii ‘90, in acest caz se faceau cercetari impreuna cu civili, era un procuror civil si unul militar, dar acest dosar nu a fost inregistrat drept cauza penala la noi (n.r. - la sectia Parchetelor Militare). S-a facut aceasta inregistrare de catre civili, acolo este dosarul", ne-a declarat generalul Voinea, sfatuindu-ne sa-i intrebam pe procurorii civili din Parchetul General care este rezolutia in dosar, pentru ca numai acolo ar fi putut fi inregistrat.

Purtatorul de cuvint al Parchetului General, Robert Cazanciuc, sustine ca nu stie unde s-ar putea afla dosarul conturilor lui Ceausescu; Cazanciuc ne-a recomandat sa ne adresam tot generalului Voinea, pe motiv ca acesta "ar putea sa-si aduca aminte despre acest dosar, fiind mai vechi in Parchet". Asadar, oficial, dosarul conturilor este de negasit in acest moment. Cu siguranta, el nu s-a pierdut si, daca se doreste cu adevarat, va fi gasit. Problema este alta: cine ar avea curajul sa redeschida acest dosar, care "frige" inca.

Indicii importante despre controversatele conturi ale lui Ceausescu si ale fostei Securitati s-ar putea gasi pornind de la informatiile adunate de comisia mixta romano-canadiana in 1990 si cele ale echipei conduse, in 2000, de procurorul Ovidiu Budusan, pe dosarul ICE Dunarea, special scos din arhivele SIE si declasificat. Ar mai trebui, poate, sa fie luati la intrebari, macar in calitate de martori, membrii comisiei Isarescu, din ‘90, multe personaje (unele aflate inca in politica si, chiar, la putere), al caror nume apar in tot felul de documente secrete sau mai putin secrete, notorii in vremea anchetei din ‘90. Si, nu in ultimul rind, ar trebui audiat Theodor Stolojan, actualul consilier prezidential, fost premier (in ‘91) si fost director al Directiei Valutare din Ministerul Finantelor inainte de ‘90.

STOLOJAN: "O PARTE DIN BANII SECURITATII AU RAMAS PE CIRCUIT"

Theodor Stolojan a declarat recent, la Realitatea TV, ca nu crede in existenta conturilor lui Ceausescu, insa nu a infirmat existenta unor conturi ale securistilor-spioni. "Securitatea poate a avut bani in conturi, nu cunosc aceasta problema, dar Ceausescu... Se vorbea de miliarde de dolari in conturile lui Ceausescu. Acest lucru eu am spus ca a fost o aiureala, eu nu cred ca Ceausescu a avut conturi in strainatate, poate copiii lui (...) Securitatea insa a avut. Ne gindim la Serviciul de Informatii Externe, care avea spioni, care avea activitati...", a declarat Stolojan. Intrebat daca este convins ca acei bani au ajuns inapoi in visteria tarii, consilierul lui Basescu a raspuns prompt: "O parte din ei au ramas pe circuit!".

Si a motivat si de ce. "Categoric, la noi s-a produs o fractura, in data de 21 decembrie. In acea fractura, multe lucruri, circuitele s-au intrerupt. Deci, cred ca o parte din banii care erau pe retea, care finantau activitatile Securitatii straine (n.r. - externe), Serviciului de Informatii Externe, cred ca o parte din banii astia au ramas pe retea". Stolojan a spus, voalat, ca nu stie, nu poate sau nu vrea sa evalueze cit de multi erau acesti bani "ramasi pe conducta", afirmind ca "asta ar trebui sa stie cei care au condus Securitatea la vremea respectiva".

In acest context, nu este lipsit de importanta sa reamintim ce declara presedintele Comisiei "Decembrie ‘89", Valentin Gabrielescu, unui jurnalist, intr-un interviu publicat in 1996: "Cercetarile (n.r. - in dosarul conturilor) au incetat dupa ce Stolojan si Isarescu au spus: 'Nu mai cautati, ca n-a avut conturi in banca!>>". Si tot Stolojan, citat de acelasi Gabrielescu, ar fi spus ca Ceausescu, aflat in impas la achitarea unei rate scadente la datoria externa, cind el i-a comunicat, personal, ca nu sint bani in conturi, i-ar fi zis: "Plateste din banii mei!". Daca despre banii lui Ceausescu nu putem sti, inca, nimic concret, declaratia recenta a lui Stolojan, privind conturile spionilor ramasi in circuit, ar putea face obiectul unei autosesizari a Ministerului Public; pornind de la arhiva Bancorex si terminind cu arhiva Dunarea, procurorii ar trebui sa stabileasca cine au fost spionii care, in decembrie ‘89, au ramas cu banii la purtator.

Rapoartele Capatina si Florica

>> Anul 1993, al doilea din primul mandat oficial al lui Ion Iliescu, era zguduit de doua scandaluri de proportii, care loveau deopotriva in sistemul judiciar (in special in politie) si in clasa politica si serviciile secrete. Este vorba de scandalurile declansate de doua rapoarte: raportul Capatina si raportul Florica, intocmite de fostul colonel Corneliu Capatina (primul sef al Brigazii de Combatere a Crimei Organizate din IGP, in prezent decedat) si Gheorghe Florica (primul sef al Garzii Financiare). Rapoartele faceau referire la acte de coruptie la virf in Politie (raportul Capatina) si in ministere si servicii secrete, respectiv "Doi si un sfert" si SRI (raportul Florica).

In raportul Capatina se aduceau acuze extrem de grave unor generali si colonei din Politie (Nitu, Medrea, Suceava, Costica Voicu, Soricica si altii). Raportul Florica continea un raport preliminar al Garzii Financiare, informatii si acuze despre presupuse fapte de coruptie, oferite si mass-media de catre generalul maior Gheorghe Florica.
Toate acuzele colonelului Capatina au fost cercetate de Parchetul Militar si solutionate cu NUP de catre colonelul magistrat Mircea Levanovici (primul sef al unei unitati SRI grefate in Parchetul General, dupa modelul Directiei a VI-a, celebra "politie politica" a DSS).

Acuzele din raportul Florica, in schimb, au beneficiat de o intreaga comisie parlamentara - celebra comisie Vonica (dupa numele fostului senator PDSR Romul Petru Vonica, desemnat in fruntea parlamentarilor care au anchetat cazurile de coruptie sesizate in raport).

Conform concluziilor Comisiei Vonica, "procurorul general, la cererea Guvernului (n.r. - Vacaroiu) si cu acordul demnitarilor pentru care s-a facut sesizarea, a verificat cazurile retinute in Raportul preliminar si a pronuntat solutii de NUP (motivat pe faptul ca nu au savirsit faptele imputate sau acestea nu intra sub incidenta legii penale) pentru urmatoarele persoane: Florin Georgescu (ministrul finantelor), George Ioan Danescu (fost ministru de interne), Viorel Hrebenciuc (secretar general al Guvernului Vacaroiu), Mihai Ioan Popa (secretar de stat la Finante), Eugen Corneliu Goncea (sef al departamentului Veniturilor statului), gen. Voicu Costica (adjunct sef IGP), col. Muresan Vasile (sef adjunct UM 0215), col. Stoian Rusu (fost sef UM 0215), viceamiral Cico Dumitrescu (sef de directie in MI), Elena Stolojan (sotia fostului prim-ministru Th. Stolojan), generalul Dumitru Marcu (prim-adjunct al directorului SRI Virgil Magureanu). Fata de altii (precum colonelul Marin Agache, sef al Directiei Financiare din SRI) s-a procedat la remiterea dosarului unei alte comisii (in acest caz, a SRI).

Referitor la acuzele aduse unor reprezentanti ai opozitiei de atunci (Trita Fanita - PD si George Danielescu - PNL), Parchetul a intirziat cercetarile, iar ancheta n-a avut finalitate publica. Raportul Vonica mai facea referire si la Cornel Dinu (fost ministru al tineretului si sportului), Octavian Andronic (pe atunci, redactor sef la Libertatea) si altii, fata de care parlamentarii nu au precizat vreo masura speciala. Foarte important, anchetele in cazurile Capatina si Florica s-au finalizat cu demiterea celor doi, poate si pentru curajul de a denunta sistemul.

Mai mult, in cazul Capatina, curajosului colonel MI i s-a inscenat un flagrant de luare de mita, in care "corpul delict" era un lantisor de aur primit de colonel de la informatorul sau, Zaher Iskandarani. Dupa ce a iesit din puscarie, in 1997, colonelul Capatina a cerut azil politic in SUA, unde a murit, citiva ani mai tirziu, in conditii misterioase. Generalul Florica a fost arestat pentru implicare in cazul "Tigareta II", eliberat, insa nici pina azi nu s-a elucidat participatia sa reala si vinovatia in contrabanda cu tigari.

Dosarele flotei

>> Aceeasi celebra comisie Vonica s-a mai autosesizat din presa sau din alte surse (servicii secrete etc.) si cu privire la "alte cazuri de coruptie": "Afacerea Airbus" (trei avioane Airbus A 310-300, contractate de Tarom din Franta pe vremea guvernarii Roman) - dosar ingropat de doua ori de parchetul general; afacerea "Flota" sau "vinzarea flotei strategice" (navele IPO - flota de pescuit oceanic si navele celor trei companii constantene: Petromin, Navrom si Romline); afacerea Megapower si multe altele.

Nici una dintre aceste cauze nu a fost cercetata serios nici de comisie, nici de Parchet. Analizind afacerea "Flota", constatam ca nu stim, astazi, mai mult decit se stia la momentul declansarii cercetarilor.

Spre rusinea justitiei romane si a clasei politice, indiferent de culoarea politica, la 15 ani de la comiterea faptelor (in perioada ‘90-’93, guvernarile Roman-Stolojan-Vacaroiu) nu s-a raspuns la doua intrebari fundamentale: cine a vindut, de fapt, flota si cine trebuie sa plateasca pentru asta? La un moment dat, au fost trimisi in judecata citiva acari Paun (ex-directori de la IPO si Petromin) si un asa-zis "rechin", Calin Marinescu, poreclit Shogunul, un apropiat al actualului presedinte Traian Basescu. Desi condamnat de Curtea Suprema la 12 ani inchisoare, Shogunul nu prea a stat dupa gratii.

Dupa 2004, presa l-a semnalat in avionul prezidential, in vizitele peste hotare. Nici in prezent nu se poate elucida dosarului Flota, blocat datorita imposibilitatii de a-l cerceta pe presedintele Romaniei, trimis in judecata de PNA inainte de alegeri pentru implicare in vinzare, alaturi de alti peste 90 de inculpati.

Gen. Dan Voinea: "Trebuie vazut citi bani a lasat Ceausescu si unde sint, ca nu erau banii lui, erau banii tarii!"

Citeste si:

Ati infirmat solutiile NUP date in dosarele Becali si le-ati trimis, pentru cercetari, la DNA. Ati mai redeschis si alte dosare?

In afara de cele care se stiu (n.r. - cele doua dosare Becali, cel cu terenuri si cel privind Clubul Steaua), mai sint trei dosare cu pagube de peste un miliard de lei sau peste un milion de euro, dintre care doua au fost trimise la DNA. Sint dosare cu pagube la Armata.

Pe cine privesc aceste dosare?

Toate dosarele privesc cadre militare, iar prejudiciile sint ale Armatei. Unul este cu o afacere cu tevi de tun si unul este cu o firma care se ocupa cu imbunatatirea bordurilor la avioanele MIG 21 (cu o firma israeliana). Mai exista si un al treilea, la care lucrez acum.

Aceste dosare erau solutionate cu NUP?

Pai, da. Sigur ca da. Deci, din punct de vedere operativ noi stam bine, dar, calitativ, nu stam bine. Cum s-ar spune, ma incadrez in termen, dau NUP si sint in termen, dar nu am rezolvat problema de fond.

Cam cite NUP-uri ati gasit cind ati preluat sefia SPM? Toate erau de la generalul Samoila Joarza?

Nu numai de la el, de la toti procurorii militari sint NUP-uri.

Ce alte solutii ati mai infirmat?

Am mai infirmat solutia de NUP si in dosarul acela cu avionul doborit in ‘89, care a cazut linga Titu.

Dar dosarul Berevoiesti?

Da, si in acela cu documentele SRI arse la Berevoiesti am infirmat solutia.

Berevoiestiul de cind avea NUP?

Cred ca sint zece ani sau mai bine de cind este data solutia.

Cine a dat-o?

A dat-o, in martie ’92, magistratul militar Aron (n.r. - acum judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie). La avionul doborit, a dat solutia un anume procuror Lupulescu.

Dar in controversatul dosar cu conturile lui Ceausescu, cind infirmati solutia si redeschideti cauza?

Acela a ramas la Parchetul General. Atunci s-a facut un protocol cu niste experti canadieni in operatiuni finaciar-bancare. Expertii s-au apucat de treaba, dar au cerut sa li se puna si lor la dispozitie documente. Nu li s-au pus, si dosarul a ramas asa.

A fost totusi un dosar al conturilor inregistrat la Parchetele Militare in ‘90?

Acest dosar nu a fost inregistrat ca o cauza penala la noi. S-a facut treaba asta (n.r. - inregistrarea cauzei) de catre civili. Acolo este dosarul.

La Parchetul General?

Da, da, da.

De ce credeti ca nu s-a facut nimic in acest dosar?

Eu nu pot sa comentez, pentru ca nu am voie sa fac politica. Ce pot sa va spun este ca trebuie vazut citi bani a lasat Ceausescu. Trebuie verificat unde-s banii aia. Ca nu erau banii lui, ai lui Ceausescu, erau banii tarii.

Se poate spune ca acest dosar este cel mai important dosar ingropat de parchet? Ma refer la o solutie NUP, daca ea exista?

Da, este corecta exprimarea si aprecierea. Asa este.