Un raport al Curtii Europene de Conturi privind felul in care au fost folosite fondurile comunitare in Romania si Bulgaria incepand cu anul 2000, arata ca mai mult de jumatate din bani nu au fost utilizati in scopul in care au fost dati. Exista chiar situatii in care banii europeni solicitati pe proiecte au fost folositi cu totul in alte scopuri. in plus, unele proiecte au inregistrat intarzieri de peste 2 ani.

Expertii Curtii europene de conturi au analizat - in martie anul trecut- modul in care s-au folosit banii in aproape 50 de proiecte finantate prin programul Phare din anul 2000 si spun ca intarzierile si problemele in punerea in practica a proiectelor analizate s-ar datora atat birocratiei, cat si intarzierii cu care au fost puse la dispozitie resursele necesare pentru cofinantarea proiectelor.

Curtea de Conturi critica si Comisia Europeana pentru aceste nereguli, spunand ca a supra-estimat capacitatea administrativa a autoritatilor publice din Romania, dar si din Bulgaria, fiind de acord cu obiective si termene de executie mult prea ambitioase. O alta critica aduse Comisiei Europene se refera la neglijarea principiilor co-finantarii.

Sunt date si exemple concrete. Printre altele, se vorbeste despre doua proiecte de infrastructura care nu au fost realizate. Este vorba despre un pod peste raul Prut, care leaga Romania de Republica Moldova si care a fost finalizat in decembrie 2004.

Costul total al proiectului a fost de 3,1 milioane de euro insa podul nu poate fi folosit deoarece nu a fost construit inca un drum de acces dinspre partea moldoveana. Mai mult decat atat, punctele de control la frontiera lipsesc de ambele parti ale podului.

Citeste si:

Un alt exemplu dat de Curtea europeana de Conturi este proiectul centrului international de expozitii din Constanta, pentru care se alocasera 6,4 milioane de euro. Proiectul a fost intrerupt in 2004, dupa ce Consiliul Judetean Constanta si-a restras autorizatia de construire, acuzand discrepante tehnice.

De atunci, in ciuda eforturilor depuse de cei implicati in realizarea proiectului, consiliul judetean nu a putut fi convins sa emita o noua autorizatie - se spune in raport. in acest al doilea caz, Comisia Europeana a precizat ca lucrarile au fost intrerupte si la solicitarea Departamentului de lupta anti-frauda la nivel european, care a ajuns la concluzia ca multe cheltuieli erau neeligibile. Asadar, se vorbeste despre problemele aparute in derularea proiectelor europene.

Sunt propuse si masuri

Curtea europeana de conturi spune ca nevoia de monitorizare a modului de cheltuire efectiva a banilor europeni a fost adusa, in mod repetat, la cunostinta autoritatilor de la Bucuresti si admite ca s-a inregistrat un anume progres. Mai exact, se spune in raport, autoritatile au luat deja masuri, in ultimii ani, pentru a intari capacitatea administrativa si pentru a urmari cu mai multa atentie ca ceea ce se scrie pe hartie sa se intample si in realitate.

Curtea europeana de conturi spera, de asemenea, ca lectiile trecutului - adica neregulile descoperite in derularea proiectelor europene - sa fie folosite in viitor.