Traian Basescu cere o decizie clara a UE in privinta aderarii

Presedintele Traian Basescu vrea ca liderii europeni sa se pronunte clar la summitul de la Bruxelles din vara asupra datei de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Presedintele a formulat acesta cerere dupa intalnirea cu presedintele Austriei, Heinz Fischer, a carui tara detine acum presedintia europeana.

"Am dori o decizie clara la summit-ul din 15-16 iunie, in asa fel incat institutiile romanesti si in mod deosebit cele care vizeaza absorbtia fondurilor comunitare, incepand cu 1 ianuarie 2007 sa poata fi pregatite. Din acest punct de vedere, am solicitat domnului presedinte ca, eventual, dupa ce se ia o decizie in sensul integrarii Romaniei si Bulgariei la 1 ianuarie 2007, sa putem beneficia de asistenta pentru pregatirea structurilor, a personalului din structurile de absorbtie a fondurilor comunitare, in mod deosebit pentru dezvoltarea rurala" - a declarat presedintele Basescu.

Anul acesta - 2006 - este crucial pentru aderarea Romaniei la 1 ianuarie 2007. Pana atunci insa mai sunt cateva etape de trecut si multe cerinte europene de rezolvat.

Etape si cerinte

Urmeaza, peste aproximativ doua saptamani, pe 16 mai, raportul de tara cu privire la indeplinirea obligatiilor asumate de Romania din perspectiva aderarii.

Tot atunci se va da si tonul intalnirii liderilor europeni din 15 si 16 iunie de la Bruxelles, atunci cand se asteapta - si se cere acum de catre presedintele Basescu - un anunt ferm cu privire la aderarea la 1 ianuarie 2007.

Lucrurile nu se opresc insa aici: in toamna, cel mai probabil in noiembrie, mai este asteptat un raport care sa sublinieze eventual progresele facute de Romania. Iar dupa aderare e posibila aplicarea unui mecanism de monitorizare in special in cateva domenii din agricultura.

Potrivit presedintiei in acest moment Romania are o problema de administrare a banilor europeni, in special in agricultura. Problema semnalata, de altfel, in ultimul raport de tara din luna octombrie a anului trecut.

Steguletele rosii

Printre domeniile marcate cu asa numitele stegulete rosii erau si intarirea controalelor veterinare si infiintarea agentiilor de plati pentru subventiile agricole si regionale.

Aceste domenii au fost reamintite oficial in scrisorile de avertizare primite cu o luna mai tarziu. In scrisori erau evidentiate 14 motive de ingrijorare serioasa pentru Romania si 16 pentru Bulgaria.

Tot in primavara acestui an, primul ministru recunostea si el ca o mare problema ar fi incapacitatea Romaniei de a absorbi fondurile europene pentru dezvoltarea agriculturii in conditiile in care potentialii beneficiari nu au reusit nici macar sa cheltuiasca fondurile de preaderare.

Recent s-au infiintat doua agentii pentru plati directe in agricultura insa un semnal de ingrijorare a venit si din partea comisarului pentru agricultura Mariann Fischer Boel care a atras atentia ca existenta unor astfel de structuri e importanta dar la fel de important este si profesionalismul celor care lucreaza in asemenea institutii.

Problema banilor pe care Romania ar trebui sa stie cum sa-i cheltuiasca nu se opreste aici. Dupa aderare Romania va trebui sa contribuie la randul ei la bugetul comun al Uniunii si sa cofinanteze in aceeasi masura proiectele europene care se vor derula in tara.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe