Am identificat sapte persoane din ierarhia PSD, care ar putea sa faca acest lucru, fie pentru ca au pozitii oficiale in partid, fie ca detin controlul asupra unui numar semnificativ de filiale judetene. Dar poate vreunul dintre ei sa-si asume sarcina de a-l infrunta fatis pe Adrian Nastase? E vreunul dintre ei fara de pacat, astfel incit sa ridice primul piatra?

D.I. Popescu si aceeasi problema: averea

Unul dintre cei care pot decide soarta in partid a lui Adrian Nastase este Dan Ioan Popescu, liderul organizatiei de Bucuresti, din care face parte si fostul premier. DIP are insa si el o problema, similara cu cea a lui Nastase: averea. Spre deosebire de Adrian Nastase, averea lui Dan Ion Popescu a inceput sa fie verificata inca din vara anului trecut de catre comisia special constituita pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Verdictul urmeaza sa fie dat astazi si, in functie de modul in care va arata el, ar putea fi anticipata pozitia lui Dan Ioan Popescu in scandalul Nastase. Daca magistratii din comisie vor decide ca averea lui DIP este perfect legitima, e de asteptat ca liderul PSD Bucuresti sa devina virful de lance in inlaturarea lui Adrian Nastase din fruntea partidului. Insa nu fara riscuri.

Achizitii uriase

Primele suspiciuni concrete privind averea lui Dan Ioan Popescu au aparut in primavara anului trecut, cind noile formulare ale declaratiilor de avere l-au silit sa fie mult mai precis in ceea ce priveste identificarea proprietatilor. S-a aflat astfel ca, in perioada in care a fost ministru, DIP a recurs la o serie intreaga de achizitii imobiliare, in care a investit sume mult mai mari decit i-ar fi permis veniturile curente ale familiei sale.

In pofida campaniilor de presa derulate de catre "Cotidianul" si "Evenimentul zilei", Dan Ion Popescu nu a explicat niciodata public sursa averii sale, multumindu-se sa spuna ca va da explicatiile necesare doar "organelor competente". In aceste conditii, Centrul de Resurse Juridice a inaintat o adresa procurorului general, cerind sesizarea comisiei de control a averilor de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie. Dupa ce la primele audieri si-a trimis doar avocatii, Dan Ioan Popescu a depus la comisie maldare de acte care sa-i justifice provenienta averii, documente ce au fost supuse apoi unei expertize.

Milionar in euro

Potrivit surselor noastre, Dan Ioan Popescu si-a intemeiat apararea pe seama faptului ca la inceputul anului 2001, cind abia devenise ministru, el si sotia sa si-au vindut partile sociale de la firma Ital Agency SRL catre unul dintre patronii firmei Luxten, Claudiu Radulescu, pe o suma considerabila: aproximativ un milion de euro. In aceste conditii, toate achizitiile ulterioare de proprietati deveneau perfect justificate, singura grija a sotilor Popescu fiind aceea de a furniza comisiei documente justificative. Lucru de care, potrivit lui DIP, s-a ocupat sotia lui.

Facea un milion de euro?

In acest moment, nu se cunosc care au fost obiectivele expertizei la care a fost supusa averea lui Dan Ioan Popescu. Nu se stie, bunaoara, daca expertul si-a propus sa afle in ce masura vinzarea partilor sociale de la Ital Agency s-a facut la o valoare de piata, sau a fost supraevaluata, fie si prin vointa partilor, stiut fiind ca in anii care au urmat firma Luxten a primit contracte uriase pe bani publici de la ministerul condus de Dan Ioan Popescu. Contracte despre care Nastase ar putea sti destule lucruri.

Cine imparte integritatea morala

Cristian Diaconescu ar putea fi cel care sa ceara discutarea oficiala in PSD a "cazului Nastase" si a stabilirii unor eventuale sanctiuni pe linie de partid in legatura cu modul de dobindire a averii, in calitate de presedinte al Comisiei de Integritate Morala. Numai ca integritatea fostului ministru al Justitiei din guvernul Nastase este ea insasi pusa la indoiala. Pe motiv ca sint confidentiale, el a omis anul trecut sa precizeze in declaratia de avere veniturile sotiei, care a fost numita in timpul guvernarii PSD presedintele unei banci cu capital majoritar de stat, Eximbank.

Mariana Diaconescu a ocupat postul din 2001 pina in 2005, cind a fost inlaturata, sustine ea, din motive politice. Numirea insa fusese facuta pe aceleasi criterii. Functia sotiei s-a dovedit a fi o adevarata mana cereasca pentru familia lui Cristian Diaconescu, caci in aprilie 2004 APAPS-ul condus de Ovidiu Musetescu i-a marit acesteia salariul cu 50%. Cu sporuri si indemnizatii, aceasta a ajuns sa aiba in ultimele luni un salariu lunar de peste 800 de milioane lei, totalizind, in 2004, 7,2 miliarde de lei.

Cu doua saptamini inainte de alegeri, mostenitorul APAPS, adica AVAS-ul condus de Mircea Ursache, a decis sa-i prelungeasca mandatul Marianei Diaconescu pina in 2008. Eliberarea din functie in aprilie 2005, dupa ce PSD a pierdut alegerile, a determinat-o pe aceasta sa atace hotarirea in contencios si sa ceara daune materiale de aproape 11 miliarde de lei, din care 7 miliarde reprezinta daune morale pe motiv de discriminare politica. Veniturile colosale obtinute din salariu de catre Mariana Diaconescu nu se regasesc nici in conturile, nici in proprietatile familiei.

Iliescu, aparatorul patatilor din PSD

La o eventuala decizie in ceea ce-l priveste pe Adrian Nastase, Ion Iliescu este de doua ori vulnerabil: el insusi a trecut prin scandalul de coruptie al afiselor electorale si este cunoscut ca fiind un protector al mai multor pesedisti patati.

Fascinantul Costea

Numele lui Ion Iliescu este legat de scandalul "Costea", al afiselor electorale tiparite pentru campania din 1996. Magistratii francezi au cercetat in anul 2000 felul in care noua milioane de franci, bani destinati editarii albumului "Eterna si fascinanta Romanie", proveniti de la Bancorex, banca de stat, au fost folositi de firmele lui Adrian Costea pentru plata afiselor electorale ale lui Ion Iliescu si a sejururilor in strainatate ale unor oameni politici apropiati partidului aflat atunci la putere, PDSR. Fiscul francez a sesizat atunci ca nu si-a primit impozitele aferente din afacerile firmelor lui Costea cu Romania. Scandalul a fost musamalizat in Franta.

Printre protejatii lui Iliescu in momente sensibile se numara Rodica Stanoiu, Hildegard Puwak, Mircea Beuran, Dan Iosif, Nicolae Vacaroiu. Fostul ministru al Justitiei Rodica Stanoiu a fost protejata de fostul presedinte al tarii in scandalul casei din Filiasi, cumparata de societatea de stat Petrom de la Stanoiu cu 100.000 de dolari. Iliescu a numit-o atunci "unul dintre cei mai harnici ministri" si, dupa demisia acesteia, a luat-o consilier la Cotroceni.

"Niste calomnii"

In 2003, in timp ce opinia publica cerea demisia ministrului Integrarii Europene Hildegard Puwak, dupa ce sotul si fiul acesteia primisera finantari europene de 150.000 de euro in timpul mandatului sau, Ion Iliescu spunea ca "doamna Puwak este de o corectitudine exemplara". L-a aparat si pe Mircea Beuran, ministrul de atunci al Sanatatii, acuzat de un plagiat demonstrat de conducerea UMF "Carol Davila". Iliescu declara la acea ora "am toata increderea in ministrul Beuran" si cataloga acuzatiile drept "o campanie mirsava".

A inchis ochii si cind fiica revolutionarului Dan Iosif, consilierul sau, a cumparat o mina de argila de la o societate de stat cu un pret mult sub cel real. La fel a procedat si in cazul lui Nicolae Vacaroiu, in scandalul Gelsor, cind acesta a continuat sa incaseze mii de dolari de la Banca de Investitii si Dezvoltare si dupa ce a renuntat la functia de presedinte al bancii. "Niste facaturi si niste calomnii", asa a catalogat faptele fostul presedinte al Romaniei.

Mircea Geoana, vulnerabil la soacra

Familia lui Mircea Geoana are si ea o afacere imobiliara suspecta la activ, in urma careia a devenit mai avuta cu jumatate de milion de dolari in dauna statului. Dezvaluita de "Cotidianul" in toamna lui 2004, tarasenia a ramas neexplicata.

Citeste si:

Ion si Margareta Costea, socrii lui Mircea Geoana, sint proprietari, printre altele, ai unui teren de 4.000 de metri patrati in Busteni, care valoreaza aproximativ 440.000 de dolari la pretul pietei. Ei au primit pamintul de la Romsilva, careia i-a dat la schimb o parcela de zece ori mai ieftina.

Sotii Costea aveau in proprietate 5.000 mp de teren in localitatea prahoveana Banesti pe care i-au schimbat cu 4.000 mp in cartierul Zamora din Busteni, suprafata detinuta de Romsilva. Schimbul a fost facut la sfirsitul lui 1996, dupa ce PDSR (PSD) a pierdut alegerile, dar inainte de a fi inlocuit din functia de director al Romsilva pesedistul Gheorghe Gavrilescu. Acesta a fost acuzat, ulterior, de numeroase inginerii dubioase cu terenuri forestiere, chiar de la tribuna Parlamentului. La Banesti, un metru patrat de pamint in intravilan costa maximum opt dolari. Asadar, cei 5.000 mp dati de familia Costea RNP Romsilva valoreaza cel mult 40.000 de dolari.

Asta da, afacere!

In paradisul Zamora din Busteni, un metru patrat de teren este, potrivit agentiilor imobiliare consultate de noi, Mervani Invest si Muse Imobiliare, intre 90 si 120 de dolari. Pretul terenurilor creste spre limita maxima cu cit se afla mai aproape de Castelul Cantacuzinilor si daca are utilitatile in preajma. Iar terenul familiei Costea este vecin cu cel al Cantacuzinilor si beneficiaza de gaze, apa si curent electric la poarta, trase pe bani publici. Prin urmare, calculind la 110 dolari mp, rezulta ca socrii lui Geoana au luat de la Romsilva un teren de 440.000 de dolari. Parte din mosie este impadurita. Familia lui Geoana a mai cumparat ulterior 2.000 mp de teren alaturi.

De ce a facut Romsilva o asa proasta afacere nu ne-au putut explica nici fostii directori ai Regiei, Gheorghe Gavrilescu si Ion Dumitru, nici autoritatile locale din Busteni. Ion si Margareta Costea au recunoscut ca au facut schimb de teren cu Romsilva, dar sustin ca totul este legal si ca nimeni nu le-a facut vreun hatir.

Privilegiu

"Ginerele meu nu are nici un amestec. Nu-i tin spatele lui Geoana si nu mint nici macar sa-i fie lui mai bine", ne-a declarat Margareta Costea, la vremea documentarii noastre. Ea a admis insa ca un cetatean oarecare nu ar fi primit la schimb cu statul un teren de zece ori mai scump.

Rus, izolat

Ioan Rus, presedintele organizatiei PSD Cluj, autorul documentului programatic "Reforma profunda a PSD", se numara printre putinii colegi de partid ai lui Nastase care ar avea caderea formala si puterea de a impune o inlaturare sau marginalizare a acestuia. Numai ca Rus a fost unul dintre ministrii apropiati ai lui Nastase si partenerul in diverse strategii de culise. Debarcarea, pe 22 aprilie anul trecut, a lui Ion Iliescu, al carui merit l-a avut in primul rind asa-zisa "grupare de la Cluj", nu ar fi fost posibila fara sustinerea lui Nastase.

Apoi faptul ca s-a distantat usor de Geoana lasa sa se intrevada posibilitatea ca si atitudinea fata de Nastase sa se schimbe la un moment. Doar ca pentru debarcarea lui Nastase, Ioan Rus ar avea nevoie de ajutorul celorlalti "grei" din PSD. Care sint insa parte dintr-un cerc vicios si care astfel si-ar risca propria piele.

Hrebenciuc, campion la scandaluri

Numele lui Viorel Hrebenciuc, liderul grupului PSD din Camera Deputatilor, este legat de foarte multe scandaluri si de alte nume controversate. Printre altele, el i-a lansat in viata publica pe Dumitru Sechelariu, fostul primar de Bacau, si pe Corneliu Iacobov, fostul patron al RAFO. De primul s-a indepartat abia dupa ce a pierdut alegerile din 2004 pentru primaria Bacaului. Iar de al doilea s-a distantat imediat ce a fost arestat in cazul RAFO. Lui Hrebenciuc ii datoreaza ascensiunea si Sergiu Sechelariu, fost senator PSD si secretar de stat la Transporturi, pe vremea lui Miron Mitrea.

Filiera araba

Hrebenciuc a fost cercetat pentru ca, in 1995, pe cind era secretar general al Guvernului, a platit unei firme franceze, apartinind lui Adrian Costea, aproape sase milioane de dolari pentru tiparirea albumului "Eterna si fascinanta Romanie". Autoritatile romane si franceze au banuit ca din acesti bani a acoperit si o serie de materiale electorale pentru campania lui Ion Iliescu.

Anul trecut, Mohammad Munaf, ghidul celor trei ziaristi romani rapiti in Irak, a declarat procurorilor ca Hrebenciuc a avut relatii foarte apropiate cu Omar Hayssam, care este anchetat pentru terorism. Munaf a afirmat ca Hrebenciuc i-ar fi cerut lui Hayssam un milion de dolari pentru a-l scoate basma curata din mai multe dosare penale.

Teren la purtator

Zilele trecute, presa a descoperit ca in declaratia de avere pe 2005 a lui Hrebenciuc apar 37,5 hectare de teren agricol in Voluntari - Ilfov, in dreptul carora este mentiunea "promisiune de vinzare". Cum "anul dobindirii" este 1999, nu e clar de ce vinzarea nu s-a perfectat pina acum. Hrebenciuc n-a reusit sa ne explice de ce a trecut in declaratia de avere un bun care nu era inca al sau.

El a refuzat sa indice locul unde se afla cele 37,5 hectare, numele proprietarului sau pretul pe care ar fi trebuit sa-l plateasca. "Voiam sa construiesc un ansamblu imobiliar. Afacerea a cazut, deci terenul nu ma mai intereseaza. In declaratia de avere pe 2006 nu va mai aparea acest teren", ne-a asigurat Hrebenciuc.

"Scheletele" din debaraua lui Mitrea

Miron Mitrea, secretarul general al PSD, n-a dat inca socoteala partidului pentru scandalurile in care a fost implicat. Trei dintre acestea sint inca in ancheta: afacerile lui Mihai Nicolaiciuc la conducerea CFR, alimentarea cu sase milioane de dolari din bani publici a unei televiziuni private si numirea sotiei sale, Manuela, ca notar.

Mihai Nicolaiciuc, fostul director general CFR si ulterior director in Ministerul Transporturilor din timpul ministeriatului lui Miron Mitrea, este cercetat in 16 dosare penale. Paleta de infractiuni merge de la gestiune frauduloasa si evaziune fiscala pina la abuz in serviciu si inselaciune. Politistii il ancheteaza pentru cheltuirea a 333 de miliarde de lei pe bunuri, produse si servicii de care CFR nu avea nevoie, la preturi mult supraevaluate, fara respectarea legislatiei privind achizitiile publice. Nicolaiciuc mai este acuzat ca a platit unor firme miliarde de lei pentru servicii care in realitate nu au fost facute CFR.

In 2001, la initiativa ministrului Mitrea, Guvernul a creat firma Maritime Training Centre Television Constanta (MTC-TV), considerata de "interes strategic". Compania Nationala CFR, Societatea Nationala CFR Marfa, Compania Nationala Aeroportul International Otopeni si Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta s-au asociat in participatiune cu MTC-TV si au varsat in contul asociatiei sase milioane de dolari.

Totodata, MTC-TV s-a asociat in participatiune cu Global Media SA Bucuresti, firma a lui Cristian Burci. Din cele sase milioane de dolari, prin Global Media, cinci au ajuns la o alta societate a lui Burci, "Romanian Investment&Development" SRL (RI&D) din SUA, in baza unui contract de prestari servicii. In fine, lui Mitrea i s-ar putea aminti si cum a ajuns sotia sa notar in 2003. In ciuda faptului ca notar devii numai in urma unui examen, Manuela Mitrea a fost numita direct de ministrul Justitiei de atunci, Rodica Stanoiu.