Pentru realizarea proiectelor de infrastructura in toate domeniile, Guvernul va investi in 2006, cu riscul majorarii deficitului bugetar la 1% din PIB, circa 1 miliard de euro.

Seful Guvernului s-a intalnit, ieri, la Palatul Victoria, cu ministrii economici si guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei pentru a stabili proiectele care urmeaza sa fie aplicate in perioada 2006-2008.
Potrivit premierului, programele prioritare pentru Guvern in anul 2006 vizeaza dezvoltarea infrastructurii (cu precadere a celei de comunicatii), invatamantul si cercetarea, sistemul de sanatate, agricultura si dezvoltarea rurala, "precum si alte domenii care vor rezulta din perspectiva schimbarilor economiei mondiale, si ma refer la domeniul energetic si cel legat de mediu", dupa cum a afirmat Tariceanu.
"Protectia mediului a devenit o componenta la fel de importanta ca infrastructura, sanatatea, agricultura si educatia", a declarat premierul, sustinand ca va incerca modificari ale legislatiei actuale pentru comprimarea termenelor de finalizare a tuturor proiectelor.

Dincolo de atingerea acestui obiectiv, la fel de importanta este pregatirea Romaniei pentru perioada de post-aderare, adica imbunatatirea capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare, a declarat primul ministru, precizand ca accentul va fi pus, la nivelul ministerelor, pe pregatirea proiectelor care sa poata absorbi fondurile din 2007.

Coordonate de dezvoltare a infrastructurii

In domeniul infrastructurii, accentul va fi pus pe Coridorul IV pan-european (Nadlac - Arad - Timisoara - Deva - Sibiu - Pitesti - Bucuresti - Constanta), inclusiv portiunea de autostrada Bucuresti-Constanta, pentru care Executivul intentioneaza sa reduca termenele aferente procedurilor tehnice - angajarea consultantului, efectuarea studiilor de fezabilitate, organizarea licitatiilor - prin modificarea legislatiei in vigoare, astfel incat autostrada sa fie deschisa mai repede circulatiei.

"Toate aceste proceduri dureaza in general 24 de luni - de la demararea lor pana la inceperea lucrarilor, conform standardelor europene. Vom incerca sa comprimam aceste termene.Totusi, tinand cont ca sunt tronsoane finantate de BERD, BEI plus alte fonduri de coeziune, aceste proceduri trebuie respectate, chiar daca sunt lungi", a declarat premierul.

Pentru autostrada Brasov-Bors vor fi alocate sume suplimentare fondurilor acordate pana in prezent, o data cu finalizarea negocierilor derulate cu firma Bechtel si eliminarea conditiilor dezavantajoase pentru partea romana. Premierul a mai anuntat ca anul acesta vor fi alocate fonduri si pentru construirea segmentului de autostrada Drajna-Fetesti - Fetesti-Cernavoda. "Exista premise ca anul acesta sa fie date in folosinta portiunea Fetesti-Cernavoda, pe ambele sensuri, si un singur sens pe Drajna-Fetesti", a declarat Tariceanu, adaugand ca in acest moment, MTCT elaboreaza documentatia pentru demararea lucrarilor la Cernavoda - Constanta.

In ceea ce priveste autostrada Bucuresti-Brasov, premierul a declarat ca, fara ca o decizie sa fi fost luata, "datorita faptului ca pentru acest tronson trebuie sa utilizam fonduri publice, vom incerca sa comprimam toate fazele de pregatire, pentru a demara lucrarile in cel mai scurt timp, cel mai posibil in toamna aceasta".

Citeste si:

Alte proiecte vizeaza realizarea soselelor de centura in majoritatea oraselor, reabilitarea unui tronson de 23 kilometri al autostrazii Bucuresti-Pitesti, refacerea podurilor distruse de inundatiile din 2005 (pentru care s-au prevazut 50 de milioane de euro) si cheltuirea a peste 300 milioane euro pentru lucrarile la coridorul IV de transport feroviar.

Fermele de 2-3 hectare nu au nici o sansa sa supravietuiasca

"Avem nevoie de o agricultura moderna si competitiva. Acum performanta agriculturii romanesti este foarte slaba si mai degraba bazata pe un model arhaic. Obiectivele noastre sunt cresterea randamentului, a eficientei si modernizarea sistemului de ferme agricole", a declarat, ieri, premierul Tariceanu.

Pentru Guvern, programele prioritare in 2006 sunt Fermierul, de stimulare a absorbtiei fondurilor SAPARD, si cel al rentei viagere, prin care cei care au teren si nu au puterea fizica sa il lucreze vor putea fie sa il vanda, fie sa-l arendeze, primind in schimb 100 de euro/ha, respectiv 50 euro/ha, pana la sfarsitul vietii. "Fermele de 2-3 hectare nu au nici o sansa sa supravietuieasca intr-un mediu economic extrem de competitiv cum este cel din agricultura. Scopul rentei viagere este ca tinerii sa creeze ferme in medie de 20-25 ha, nivel la care pot sa faca agricultura economica", a declarat premierul. In ceea ce priveste dezvoltarea rurala, primul ministru a anuntat ca Programul de alimentare cu apa urmareste in final racordarea la sistemul centralizat de apa a unui numar de 770 de sate. El a precizat ca anul acesta, racordarea va fi finalizata in 196 de sate, iar in paralel vor incepe lucrarile in alte 60 de sate.

Plan de aparare impotriva crizelor energetice

In domeniul energiei, premierul i-a cerut ministrului Economiei, Codrut Seres, elaborarea unor proiecte pentru construirea unor hidrocentrale.
"In conditiile in care pretul la gaz si titei a crescut, trebuie sa avem un portofoliu echilibrat de capacitati de productie energetica - pe gaz, petrol, hidro si nuclear, in asa fel incat potentialele crize energetice sa afecteze cat mai putin Romania", a afirmat premierul Tariceanu.
El a cerut de asemenea un program de eficienta energetica, in particular construirea de centrale electrice in sistem de co-generare, datorita costurilor reduse si randamentului ridicat.

Construirea, in acest an, a 8.000 locuinte pentru tineri, refacerea fatadelor la blocuri, subventionarea costurilor pentru achizitionarea de centrale termice de apartament, construirea unor noi hidrocentrale si verificarea modului in care intreprinderile respecta normele de protectie a mediului sunt alte proiecte avute in vedere de catre Executiv.