Doina Cornea marturiseste intr-un interviu acordat Rompres ieri, ca disidenta a inceput cu "Camera de alaturi". O carte citita in 1982. Autorul ei era Paul Goma, despre care cunoscuta protestatara anti-comunista declara si azi "fara el, eu n-as fi fost disidenta. Pentru mine a fost un exemplu". Iar disidenta ei nu s-a oprit in ‘89. Conform spuselor ei, "nu stiam exact ce este FSN-ul. Oricum, am fost prima care am iesit de acolo, cind FSN a decis sa devina partid politic".

Cornea considera in continuare ca papusarul din spatele rasturnarii lui Ceausescu a fost Gorbaciov si atesta existenta unor relatii intre Ion Iliescu si arhitectul Perestroikai, cel putin in luna in care ea a facut parte din CFSN: "Am fost de trei ori la Bucuresti, la intrunirile Consiliului si, de fiecare data, Iliescu era chemat la telefon de Gorbaciov. Iar Iliescu era foarte mindru ca-l cheama Gorbaciov la telefon, sa vada cum merge Revolutia.

In plus, am observat ca se copia exact programul 'comunismului cu fata umana>> - fara intreprinderi particulare, fara restituirea bunurilor, fara separarea puterilor, fara pluralism politic". Asa ca, dupa disidenta a urmat opozitia.

Apoi a venit identificarea turnatorilor. Printre acestia, sub numele "Udrea", protestatara anticomunista l-a recunoscut pe fostul sef al Uniunii Scriitorilor, Eugen Uricariu. Ironia este, puncteaza Cornea, falsitatea declaratiilor lui: "Pe mine nici macar nu m-a turnat. A spus o miselie, ca as fi trait cu fiul unei colege".

Citeste si:

Dincolo de colaboratori, ramine problema capilor Securitatii. Abia acum, in contextul actualei guvernari, Cornea crede in posibilitatea unei luate fatise cu fosta politie politica: "Fac un apel presedintelui tarii sa ia atitudine fata de Securitate. Aceasta Securitate, prin duritatea ei, a provocat un genocid in toate paturile sociale ale acestei tari. Ca sef al Statului care n-a participat la structurile Securitatii, ar trebui sa denunte ceea ce a produs comunismul si reprezentantii sai.

I-am scris, i-am sugerat, iar acum fac acest apel public". Pentru disidenta, lupta nu a incetat, ci s-a metamorfozat in-tr-un altfel de conflict. "Curajul pe care ar fi trebuit sa-l avem pe vremea comunismului ar trebui sa fie in prezent inzecit, pentru ca nu mai avem un razboi cu exteriorul, ci cu noi insine".