Comisia Europeana cere Romaniei un milion de euro, bani dati pentru programele de tineret pe care autoritatile de la Bucuresti i-au cheltuit fara sa-i poata justifica. In timp ce europenii suspecteaza ca managementul fodurilor alocate in perioada 2000-2005 a fost unul defectuos, romanii acuza si ei. "In total, CE are sa ne dea aproximativ 2,5 milioane de euro pentru restantele de functionare a programului de tineret "Youth" din 2003-2004, adica banii pentru utilitati, si din 2005, pentru programul propriu-zis, dar si pentru functionarea lui", sustine Manuel Avramescu, directorul adjunct al Agentiei Nationale pentru Sprijinirea Initiativei Tinerilor, organism care s-a ocupat de gestionarea fondurilor europene pentru tineret.

Probleme cu fondurile din 2005

Pe linga faptul ca reprezentantii Directoratului General pentru Educatie, Audiovizual si Cultura din cadrul Comisiei Europene (DGEAC) spun ca Romania nu poate justifica fondurile, ei acuza reprezentantii ANSIT ca nu au furnizat explicatii suplimentare. Mai mult, Directorul Directoratului pentru Tineret, Sport si Relatii cu Cetatenii al CE, Pierre Mairesse, a declarat pentru presa de la Bucuresti ca suspendarea programului pentru tineret YOUTH s-a facut inclusiv in baza auditarii din 2005.

Oficialii romani afirma ca de la Bruxelles nu i-a informat nimeni despre neregulile de care sint acuzati acum. Dar, cu greu, recunosc unele disfunctionalitati. "Nu stim care sint problemele. Poate fi vorba de probleme in documentele financiare. Intr-o delegatie au plecat doi oameni in loc sa plece doar unul, iar pentru Comisia Europeana ar insemna ca banii nu sint folositi cum trebuie si ii cere inapoi", spune Manuel Avramescu, director adjunct la ANSIT.

Trebuie sa returnam banii

Guvernul Romaniei este cel care va plati pagubele de un milion de euro de la ANSIT. "Va trebui sa dea banii, dar trebuie sa-i si recupereze de unde au ajuns, adica de la organizatiile non-guvernamentale si fundatiile care au primit bani in 2000-2001", spune Ramona Manescu, vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Tineret, care coordoneaza si ANSIT.

27 de programe europene fraudate

Departamentul de Lupta Antifrauda din subordinea Guvernului, condus de Tudor Chiuariu (foto), a avut in anul 2005 aproape 42 de actiuni de control. In 27 dintre dosarele anchetate s-au descoperit nereguli si fraude ce vizau programele cu finantari externe. Controalele s-au facut pe programele PHARE, ISPA, SAPARD, LEONARDO DA VINCI, YOUTH si LIFE. Cele mai fraudate programe cu finantare externa au fost: PHARE (15 cazuri), LEONARDO DA VINCI (patru cazuri) si SAPARD (trei cazuri). In prezent, dosarele in care s-au constatat fraude se afla fie la Departamentul National Anticoruptie (DNA) sau la alte parchete, fie la Inspectoratul General al Politiei Romane si la OLAF.

Bruxellesul vrea controlul

Din 2007, UE va aloca Romaniei aproape patru miliarde euro pe an. Dar la Bruxelles, oficiali europeni ne-au declarat ca au dubii serioase privind capacitatea Romaniei de a administra fondurile europene, indoieli generate de experienta de pina acum.

Printre oficialii Comisiei Europene exista o ingrijorare deosebita fata de Romania, in ceea ce priveste administrarea fondurilor alocate. Fata de celelalte state care au aderat recent, "Romania inregistreaza un trend descrescator" in ceea ce priveste desfasurarea proiectelor, calitatea acestora, ne-a declarat o sursa avizata din cadrul Comisiei.

Exasperarea Comisiei

"Mai e putin timp, iar daca Guvernul roman nu va remedia situatia, ne gindim serios la o formula prin care fondurile europene sa fie gestionate de Comisie", a avertizat sursa citata. La Bucuresti, autoritatile romane cred ca ingrijorarile Bruxelles-ului sint exagerate. Totusi, "sa nu ne facem iluzii ca vom fi performanti din primul an", ne-a declarat secretarul de stat in Ministerul Integrarii, Leonard Orban, precizind ca majoritatea statelor membre au cheltuit doar in jur de jumatate din banii alocati.

"Daca am avut probleme la 800 de milioane euro, pe an, in 2005, va dati seama cum va fi la 4 miliarde pe an. E nevoie de mii de oameni care sa fie acolo, sa fie capabili, motivati, si mai ales care sa nu plece la firme de consultanta dupa ce s-au format", spune secretarul de stat. In plus, este nevoie de implicarea cit mai larga a intregii societati: "Pina acum, fondurile au fost cheltuite cu participarea statului, dar lucrurile se vor schimba radical.

Cu exceptia proiectelor de infrastructura, nu mai trebuie sa le faca statul, ci universitatile, spitalele, camerele de comert - toti potentialii beneficiari. In ce masura aceste proiecte vor veni imediat dupa aderare - aici sint foarte multe semne de intrebare, este o necunoscuta a intregului proces", remarca secretarul de stat. Cu exceptia platilor directe, fondurile europene vor veni pe proiecte, in sistem de rambursare. Romania va avansa banii, decontindu-i ulterior de la Bruxelles.

Semne de intrebare

Leonard Orban admite ca exista probleme la programul SAPARD - de agricultura - si mai ales la ISPA - de infrastructura, gestionate in special de Ministerul Transporturilor si Ministerul Mediului. Problema e grava tocmai pentru ca, dupa 2007, acest program, ISPA, va fi inlocuit de fonduri structurale, accesate pe baza proiectelor mari de infrastructura inaintate de guvernul roman.

Problemele nu tin doar de calitatea proiectelor, ci de intreg mecanismul realizarii lor: termenele prea lungi la achizitii publice, ce nu permit finalizarea la timp a proiectelor, ajutoarele de stat, cofinantarea, sau durata lunga a procedurilor juridice in ce priveste terenurile. "Justitia trebuie sa accelereze ritmul. De exemplu, in cazul inregistrarii animalelor sintem complet blocati de luni de zile, pentru ca Justitia nu a luat o decizie in acest proces", remarca secretarul de stat.

Un alt aspect important in accesarea fondurilor este si mecanismul de control: "Comisia este foarte exigenta in ce priveste utilizarea acestor fonduri, se doreste sa se evite frauda, si de aceea procedurile sint foarte stricte si complicate, sint prudente - de aceea trebuie formate si institutiile capabile sa verifice respectarea procedurilor", ne-a declarat Leonard Orban.

Institutiile gestionare

Citeste si:

• Ministerul Finantelor va coordona intregul proces si va putea realoca unele sume inainte ca proiectele sa se incheie

• Ministerul Integrarii Europene va gestiona programul operational regional

• Ministerul Agriculturii va avea doua agentii - una pe nucleul SAPARD pentru dezvoltare rurala, una pentru plati directe (acum sint 1 000 de angajati, pina in decembrie 2006 trebuie sa fie 5.000)

• Ministerul Transporturilor are programul de infrastructura

• Ministerul Economiei, care nu a mai gestionat nici un fond de preaderare, va derula programul de crestere a competitivitatii

• Ministerul Muncii se va ocupa de fondul social European

UE nu mai lasa bani pe mina eurolacilor romani

Socialistii europeni se tem de PSD, cind vine vorba de bani. Ei prefera sa se ocupe singuri de gestionarea sumelor alocate politicii de promovare a PSD. Spre deosebire de liberali si conservatori, europarlamentarii PSD nu primesc de la socialistii europeni nici banii pentru cheltuieli personale.

Euroobservatorii romani sint sprijiniti cu bani si de grupurile parlamentare europene pe linga care activeaza. Liberalii primesc de la fratii lor europeni 1.500 de euro pe luna, pentru cheltuieli personale. La fel si conservatorii lui Voiculescu, care fac parte tot din grupul liberalilor europeni. Din acesti bani, euroobservatorii liberali si conservatori ar trebui sa aloce o parte pentru a-si forma un staff de experti.

PSD-istii isi zic "eurolaci"

Grupul Socialistilor Europeni, pe linga care activeaza parlamentarii PSD, a aplicat o alta politica. A decis sa nu dea euroobservatorilor PSD nici un euro, ci sa aloce sumele pentru actiuni politice. Cu alte cuvinte, solicita organizarea anumitor evenimente, de tipul unor simpozioane. Masura a stirnit o oarecare deceptie printre unii dintre ei, care au inceput sa-si spuna unii altora "eurolaci" din acest motiv, sustin surse din grupul euroobservatorilor PSD.

Pe linga deceptia in sine, ca nu mai primesc un ban in plus, euro-deputatii si senatorii PSD au mai adus in discutie inca una, sustin unii dintre ei. Tineau sa primeasca macar o parte din banii alocati de Partidul Socialistilor Europeni, pentru a-si forma un staff de consilieri. Asta insemna 2-3 consilieri, care sa-i serveasca in actiunile de la Bruxelles.

Severin a prins firul

Potrivit unor surse din grupul euroobservatorilor PSD, cel care s-a aratat cel mai incintat de decizia socialistilor europeni a fost Adrian Severin. Motivul este simplu. El se gindise ca poate implica Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai" in organizarea evenimentelor finantate de PES. Institutul de partid condus de Severin se afla in acest moment in criza financiara. Aproape in fiecare sedinta, eurodeputatul PSD se plinge sefilor de partid ca nu mai are bani sa plateasca salariile angajatilor. Cea mai mare parte a fondurilor din care traieste "Ovidiu Sincai" provin de la PSD.

Numai ca partidul, de citeva luni, intirzie platile catre Institut. Severin spera ca fondurile de la PES vor trece prin mina sa si il vor ajuta sa revitalizeze ISD-ul. Bugetul alocat de PES ajunge la citeva zeci de mii de euro, sustin surse din conducerea PSD. Avind acest obiectiv in minte, Severin s-a angajat in fata socialistilor europeni ca poate pune la dispozitie sali de conferinte, instalatii de sonorizare si agentii de turism pentru transport si cazare.

Si traducerile se fac la Bruxelles

Primul eveniment pe care tintea Adrian Severin sa-l organizeze era un simpozion care urma sa se desfasoare la Brasov, pe 16 decembrie, si la care ar fi participat si citiva lideri PES. Euro-observatorul PSD se oferise chiar sa faca cu oamenii sai de la Institutul "Ovidu Sincai" traducerea din engleza si franceza in romana a materialelor pe care urmau sa le prezinte liderii socialistilor europeni. Numai acest eveniment de la Brasov ar fi costat intre 6.000 si 10.000 de euro, sustine unul dintre liderii PSD. Totusi, visul lui Adrian Severin a fost spulberat.

Socialistii europeni au decis sa se ocupe singuri de gestionarea bugetului. "Probabil nu au incredere" este explicatia pe care ne-a dat-o unul dintre liderii PSD, care cunosc povestea banilor PES care trebuiau sa ajunga la euroobservatorii partidului. "Pina si traducerea in limba romana a materialelor au facut-o cu o firma din Bruxelles", a explicat sursa citata.